Golgota mântuirii 

Deși am auzit-o cu ani în  urmă, afirmația: “Acolo, în Basarabia este Golgota neamului românesc,” rostită de un prea cucernic călugăr, revenea iar și iar în memoria mea, de fiecare dată când nu găseam un alt răspuns pentru ceea ce se întâmplă în Moldova de răsărit.

Sintaga testament și chemare, de altfel, la fel de valabilă și pentru Nordul Bucovinei, parte răstignită a Moldovei necropolelor și a scaunelor domnești.

Afirmația venea  drept o alinare, o împăcare cu realitatea, căreia nu-i puteam găsi o altă explicație.

Despărțiți de secole, printr-o sârmă ghimpată, menită să  configureze diferența de neam, nu prea aveam de unde ști despre proporțiile suferinței și jertfa conștiințelor înălțate, aparținând neamului românesc în toată integritatea sa.

Personal, abia mai târziu, mult prea târziu am cunoscut dimensiunea jertfei de pus în icoane a  înaintașilor,  ce fac parte din galeria conștiințelor înălțate a neamului românesc, vizitând penitenciarele   de la Râmnicu-Sărat, Pitești, Sighetul Marmației …

Sacrificiul lor întru Adevăr și Credință ar putea fi cea mai de preț moștenire ce ne apropie de Golgota mântuirii fiecăruia.

Ca ființe umane, ca reprezentanți ai unei familii, ai unui neam avem nevoia să cunoaștem atât culmile pe care s-au înălțat cât și căderile “în sus” ale celor care au lăsat urme adânci în conștiința noastră. 

Istoria, memoria sunt trepte de care are nevoie ființa umană pentru înțelegere, pentru evoluție și desăvârșire.

“Cununa rațiunii”- după cum afirmă Nicolae Iorga,  nu este posibil a fi atinsă fără cunoașterea istoriei familiei, a națiunii, a  umanității.

De ce oare și cine sunt cei care ar vrea să îngrădească accesul la memorie/ istorie?

Fără îndoială ignoranții sau cei care au motive să ascundă  adevărul.

Cui datorăm perpetuarea cunoașterii ce duce spre trezirea conștiinței de sine?

Neîndoielnic slujitorilor  Bisericii Creștine, pentru care “ Cunoașteți Adevărul și Adevărul vă va elibera” nu este doar o frază.

Sfinților părinți le datorăm lumina ce-și face  loc cu modestie în conștiințele noastre, apropiindu-ne prin înțelegere și iertare de mântuire.

Prezint mai jos un nou proiect subordonat acestui scop, ca ofrandă pentru aniversarea Centenarului Patriarhiei Române și a 250 de ani de la raptul habsburgic al Țării de Sus a Moldovei princiare.

Proiectul este inițiat de părintele profesor Mircea Bejenar, cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților  și are nevoie de sprijinul nostru, al celor treziți, al  homus humanus.

    Iuliana Gorea Costin

 

PROIECTUL GOLGOTA BUCOVINEI (1775-2025) – Memorial al unei Istorii Răstignite

Proiectul pornește de la ideea că în spatele persecuțiilor stau mai întotdeauna ideologiile atee, anticlericale, forme ale idolatriei față de Stat. Datorită proporțiilor represiunilor și a persecuțiilor,  aceste ideologii și-au demonstrat chipul inuman, intolerant, violent,  înspăimântător.

În perspectiva aniversării centenarului Patriarhiei Romane și a 250 de ani de la ocupația austriacă a Bucovinei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților inițiază un proiect , Golgota Bucovinei – Memorial al unei Istorii răstignite, pentru a recupera memoria mărturisitoare și martirică a Ortodoxiei românești în Bucovina și a o oferi ca pildă de jertfelnicie creatoare pentru generațiile actuale și viitoare, aflate constant sub teroarea Istoriei, sub agresiunea diverselor ideologii seculariste și desacralizante, atee, necreștine și chiar anticreștine. Creștinii și Biserica au documentat propovăduirea și trăirea mesajului evanghelic al lui Iisus Hristos, in decursul istoriei, cu ,,acte martirice”.

Depoziția și judecata Istoriei

​Între anii 1774-1775,  cea mai mare parte a Ținutului Suceava dar și Ținutul Cernăuților în întregime, în contextul celui de-al V-lea război ruso-austro-turc, au fost ocupate de Imperiul Habsburgic. Începe Golgota Bucovinei: teritoriul natural al principatului Moldovei medievale, leagănul Moldovei, spațiul originar al descălecătorilor Dragoș vodă și Bogdan vodă, este transformat în provincia habsburgică BUCOVINA, fără nici o justificare istorică. Deși noua putere austriacă a încercat o justificare strategic, geopolitică, și anume „necesitatea” unei legături dintre provinciile habsburgice Transilvania și Galiția.

Prima țintă a fost Biserica Ortodoxă, cu desființarea majorității mănăstirilor, cu înființarea Fondului bisericesc greco-oriental, pe baza proprietăților mănăstirești voievodale, cu mutarea Episcopiei de la Rădăuți la Cernăuți, Episcopie care devine Mitropolia Bucovinei în 1873. Este PRIMA RĂSTIGNIRE a Bucovinei, prin conjugarea a trei ideologii imperialiste represive față de identitatea românească. ,,Fărădelege nemaipomenită, uneltire mișelească, afacere dintr-o muiere desfrânată și pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o vecinică pată pentru împărăția vecină, deapururea o durere pentru noi” (Mihai Eminescu). Ocupația austriacă s-a dovedit o înstrăinare oficială, statală, de credința ortodoxă, prin schimbarea compoziției etnice și spirituale a provinciei. Ortodoxia și Românii nemaifiind majoritari, a determinat reacția acestora, în principal a boierilor, a intelectualilor și a clerului ortodox. Cu deosebire în a doua jumătate a sec. XIX-lea, românii obțin unele drepturi politice și înființarea liceelor din Suceava, Rădăuți, Cernăuți și Siret, apoi a Facultății de Teologie Ortodoxă de la Cernăuți, la care s-a format elita culturală și spirituală românească, care a contribuit în mod hotărâtor la pregătirea și înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.

​Pe 28 noiembrie 1918, din Pronia lui Dumnezeu, după un Calvar de 144 de ani, de rezistență, martiriu și apologetică culturală și ortodoxă românească, elita politică românească și Biserica ortodoxă a Bucovinei, hotărăsc UNIREA Bucovinei cu Romania-Patria Mamă.

A urmat actul unirii Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), după ce mai întâi, pe 27 martie 1918, Basarabia făcuse pasul unirii cu Țara Mamă.  Pronie dumnezeiască, minune și profeție, „profetism românesc” , cum ar zice Mircea Eliade.

Experiențe luciferice aveau loc în jurul României, împotriva rânduielilor lui Dumnezeu: afirmarea mesianică, revizionistă, a ideologiilor totalitariste antihristice, comunistă și nazistă, în Rusia, Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria. Anexarea de către Germania nazistă și URSS, a unor teritorii ale vecinilor lor europeni Polonia, Finlanda, România, Statele Baltice, Austria, Cehia, au pecetluit declanșarea celui de al doilea război mondial în septembrie 1939. Astfel era inaugurată Golgota României, la 26-28 iunie 1940.

​Teritoriul ocupat de Uniunea Sovietică avea o suprafață de 50762 kmp (6262kmp în Bucovina), iar traseul frontierei a fost stabilit pe 14 septembrie 1940, în urma opoziției germane și a unor negocieri româno-sovietice purtate la Moscova. Pe 2 august 1940 s-a decis constituirea RSS Moldovenești și includerea nordului Bucovinei, a județelor Hotin, Ismail și Akkerman (Cetatea Albă) din Basarabia, precum și a 8 din cele 14 raioane ale RSS Moldovenești, în componența RSS Ucrainene. Pe 7 august 1940 a fost înființată regiunea Cernăuți, formată din nordul Bucovinei, județul Hotin și Ținutul Herța, pentru ca pe 4 septembrie să fie inclus sudul județului Hotin în componența RSS Moldovenești și să fie stabilit noul hotar cu RSS Ucraineană. (Vezi evoluția administrativă sub ocupația sovietică în Atlasul istoric al Bucovinei).

A urmat calvarul: mii de refugiați bucovineni din teritoriul ocupat de sovietici vin în județele Rădăuți și Suceava, Katynul românesc de la Fântâna Albă, valurile de deportați români în Gulagul siberian. Între 28 iunie 1940 și 22 iulie 1941, apoi între 23 august 1944 și 1989 când revine ocupația sovietică în nordul Bucovinei și în Basarabia și se declanșează a Treia Răstignire a Bucovinei, Golgota românească înregistrează toate metodele și formele de represiune experimentate deja de decenii în Uniunea Sovietică.

Tabloul martiriului Bucovinei din veacul trecut relevă proporții și dimensiuni nemaiîntâlnite vreodată în istorie. Regimurile totalitariste  fasciste, naziste și comuniste din întreaga lume, controlate ori susținute de Germania nazistă și Rusia Sovietică au înfăptuit cruzimi inegalabile asupra popoarelor, națiunilor și țărilor cucerite. În această geografie a martiriului, a universului concentraționar totalitarist, se află și mărturia creștină a României, a Bisericii Ortodoxe Române, așadar a Bucovinei și a Bisericii ei-Mitropolia ortodoxă. Amploarea represiunii ateist comuniste în perioada dictaturii comuniste, a putut fi cunoscută abia după anul 1989, odată cu prăbușirea regimurilor comuniste in Romania, Europa și în Rusia. Gama de măsuri și metode represive, de persecuție anticreștină, s-a confruntat cu o puternică rezistență și mărturisire creștină din partea populației, cu mii de victime confirmate documentar, cu rezistență armată în Munții Bucovinei, cu rezistența țărănimii la colectivizarea forțată, cu Golgota Bisericii bucovinene prin desființarea Mitropoliei Bucovinei și a Facultății de Teologie de la Suceava (Cernăuți), cu confiscarea Fondului Bisericesc,cu persecutarea monahismului, a clerului ortodox dar și a culturii și civilizației creștine.

Această istorie tragică reclamă restabilirea adevărului în mentalitatea societății românești postcomuniste, mai ales în rândurile copiilor și a tinerilor, care nu au trăit și nu au cunoscut în nici un fel regimuri de dictatură și de represiune totalitară. Doar că, Golgota Bucovinei continuă și după 1989, deoarece nordul Bucovinei a intrat în perioada celei de a Patra Răstigniri, aflându-se încă sub ocupație străină, în componența Ucrainei, stat ce desfășoară o permanentă politică de deznaționalizare etnică, culturală și spirituală a românilor. Mai mult, prin conjugarea din nou a unor ideologii, globalistă și imperialistă rusă, România renunță la teritoriile ocupate de URSS în 1940 prin semnarea Tratatului cu Ucraina în 1997. Încă o Răstignire a Bucovinei! Poate fi și ultima? Prin realizarea proiectului Golgota Bucovinei – Memorial al unei Istorii Răstignite – se poate contribui esențial la valorificarea capitalului de jertfelnicie ortodoxă românească. Restabilirea adevărului istoric (adevăr istoric în care este răstignit în chip tainic Iisus Hristos – Adevărul și Calea) poate conduce la sfârșitul acestui calvar și la învierea sfintei nădejdi pentru românii bucovineni-UNIREA.

Proiectul propus, Golgota Bucovinei – Memorial al unei Istorii Răstignite, presupune o angajare responsabilă a tuturor instituțiilor din Bucovina, care pot contribui la cunoașterea martiriului creștin de la 1775 până în zilele noastre, sub coordonarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților ca singur exponent al lucrării divino-umane în lume.

Proiectul Golgota Bucovinei conține următoarele:

(1) Amenajarea unui muzeu memorial pe terenului fostei Colonii de muncă silnică de la Ițcani (mutată apoi la Lucăcești), unde au existat și gropi comune sub regimul comunist. Pe acest teren poate fi construit un muzeu memorial (asemănător celor de la Sighetul Marmației, Gherla, Aiud, Pitești, Jilava) și un spațiu liturgic, inclusiv amenajarea unui cimitir simbolic, pentru a recupera duhovnicește jertfa martirilor și care să susțină spiritual realizarea acestui amplu proiect. Terenul urmează să fie pus la dispoziție de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuțiului.

(2) Proiectarea și realizarea unui Monument-memorial ,, Golgota Bucovinei,, , precum și a unui spațiu expozițional tematic,  pe acest teren.

(3) Organizarea unor expoziții fotografice Golgota Bucovinei – documentare, permanente și itinerante, dar și unei biblioteci de documentare, care să ilustreze calvarul Bucovinei. Aceste expoziții și biblioteca pot fi realizate și în variantă virtuală pentru mediul online, în două abordări:

a) Continuitatea Ortodoxiei în Bucovina pe dimensiunea martirică

b) Biserica Bucovinei sub opresiunea perioadei comuniste. În acest context, se va colabora îndeaproape cu Arhivele Naționale Bucovina Suceava, instituții publice, muzee, arhivele personale, Institutul Bucovina Cernăuți, CNSAS etc., pentru a se realiza o bază de date cât mai cuprinzătoare. După finalizarea etapei de documentare, se va realiza o expoziție foto permanentă, apoi, prin realizarea și utilizarea de roll-up-uri, se vor desfășura expoziții itinerante. Roll-up-urile vor conține următoarele teme : a. Prima răstignire a Bucovinei ( 1775-1918). Specificul antiromânesc al stăpânirii habsburgice; b. Elita Bucovinei în realizarea Marii Uniri; c. Generația Unirii sub represiune; d. Comunismul; e. Comunismul în România; f. Comunismul în Bucovina (1940-1941). A doua Răstignire a Bucovinei; g. Caracteristicile ideologiei comuniste; h. Harta Gulagului Românesc; i. România în al doilea război mondial (1941-1944). Restaurarea administrației românești în Bucovina. î. A Treia Răstignire a Bucovinei (1944-1989). Reinstalarea ocupației sovietice. j. Distrugerea partidelor politice; k. Legislația represivă; l. Distrugerea Armatei române; m. Distrugerea Poliției române; n. Securitatea; o. Represiunea asupra BOR; p. Represiunea asupra Mitropoliei Bucovinei; q. Distrugerea Academiei Române; r. Comunizarea învățământului; r. Arta și Cultura; s. Scriitori în închisori; ș. Comunizarea agriculturii; t. Chipuri de țărani eroi și de partizani anticomuniști; ț . Mișcările studențești; u. Deportările și lagărele de muncă forțată; v. Mărturii ale deportaților;  v. Închisoarea Suceava și debutul ,, experimentului Pitești,”  w. Reeducarea de la Pitești și Gherla; x. Rezistența din Munți; y. Chipuri de mărturisitori: ierarhi, preoți, personalități; z. Poeții, literatura și liturgica închisorilor; # Căderea Comunismului – 1989; &. Bibliografie.

(4) La Palatul de Justiție din Suceava, a funcționat o închisoare în timpul stăpânirii austriece, închisoare folosită de regimul represiv comunist și unde a fost inaugurat ,,Experimentul Pitești”, experiment exportat apoi în sistemul concentraționar din România. Proiectul își propune cooptarea acestei instituții spre a se putea valorifica capela din incintă (fostă curte interioară a închisorii),unde va fi amenajat un paraclis și de asemenea o celula de detenție.

(5) În orașul Siret a funcționat Spitalul de copii neuropsihici ce a fost denumit ”masacrul inocenților” unde copii erau ținuți înfometați și murdari, în cuști, iar condițiile de trai erau inumane și degradante, fapt relatat în ample reportaje de televiziunile străine dar și de presa națională. Considerăm că soluția comunistă pentru copii bolnavineuropsihic trebuie evidențiată într-o componentă a muzeului comunismului, fiind și ea, prin suferință provocată o Golgotă a Bucovinei.

(6) Crearea unei Platforme de educație online, pentru promovarea proiectului în rândul copiilor, tinerilor și  profesorilor și realizarea de conferințe, cărți, broșuri, pliante etc. Platforma va fi folosită ca spațiu de informare și formare a copiilor și ca arhivă de materiale potrivite vârstei acestora.

Platforma aceasta va oferi, în condițiile actuale, spațiul propice pentru diferite forme de activitate cu copiii și tinerii cum ar fi: concursuri tematice literar-artistice, o revistă în format digital ca modalitate de exprimare a propriilor idei și trăiri, cenaclu literar, ateliere de lucru: fotografie, pictură, artă dramatică, meșteșuguri ș.a.

Preot profesor Mircea Bejenari

Sursa: monitoruls4v.ro

    
 
 

Comments

comments

One thought on “Golgota mântuirii 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.