Incercând sa dezamorseze bombele ecologice, Ministerul Mediului a aplicat in 6 luni amenzi in suma de 21,6 miliarde lei
Dupa Revolutie, nimeni nu si-a mai asumat responsabilitatea pentru deseurile si reziduurile toxice, aflate in fostele CAP-uri, in fabricile desfiintate sau lasate, la intâmplare, la mâna hotilor care le vând pe post de ingrasaminte chimice, punând in pericol viata oamenilor.
Spitalele ruinate au ajuns sa otraveasca retelele de canalizare
Inspectorii Inspectiei Sanitare de Stat Botosani au avertizat conducerea Spitalului Judetean „Mavromati” din Botosani, cea mai mare unitate spitaliceasca din judet, in privinta tratarii corespunzatoare a reziduurilor provenite de la sectiile de boli infectioase si dermato-venerice care ajung în reteaua de canalizare a orasului. Conform specialistilor, netratarea reziduurilor cu clor gazos, din cauza lipsei de bani, duce la existenta continua a unui risc real de contaminare a întregii retele de canalizare a Botosaniului cu agenti patogeni care pot produce, de exemplu, o epidemie de leptospiroza.
Genocid la Turda
Fostul combinat chimic de la Turda, judetul Cluj, a devenit raiul hotilor si tiganilor din zona, care fura reziduurile extrem de toxice din depozitele unitatii si apoi le vând pe post de pesticide sau îngrasaminte chimice. Inspectorii de mediu din cadrul IPM Cluj atrag atentia ca legumele cultivate în gradinile oamenilor din zona sunt apoi vândute pe pietele din Cluj-Napoca, Turda si Câmpia-Turzii, pericolul la care sunt expusi toti locuitorii acestor orase fiind foarte mare. Potrivit specialistilor de la Inspectoratul de Mediu, praful de la Turda este un deseu toxic folosit în loc de insecticid în agricultura, având efecte cancerigene la om si la animale. Ioan Goia, directorul Administratiei Pietelor si Oboarelor Cluj, a declarat ca taranii din zona Turda vin cu produse infestate, care ar putea sa îmbolnaveasca pe oricine de cancer. In urma unui control efectuat în gospodariile taranilor din Turda, autoritatile de mediu au descoperit reziduuri toxice pe care acestia intentionau sa le utilizeze pe post de îngrasaminte sau pentru deparazitarea animalelor. La Uzinele Chimice Turda s-a fabricat DDT timp de 30 de ani, pâna când s-a descoperit ca acest produs are un efect cancerigen. Din 1983, produsul a fost interzis, dar cele 60.000 de tone de deseuri toxice au ramas. Uzina a dat faliment, iar raspunderea pentru neutralizarea depozitelor nu si-a mai asumat-o nimeni. DSP a recomandat Primariei Turda sa asigure paza cu gardieni publici a depozitelor toxice ramase de la uzina chimica. În replica, administratia locala a afirmat, prin vocea primarului Virgil Blasiu, ca nu are fondurile necesare pentru acoperirea terenului si despagubirea proprietarilor de vite moarte sau bolnave si pentru plata gardienilor publici care ar urma sa pazeasca deseurile Uzinei Chimice Turda împotriva sustragerii si comercializarii lor.
Butoaie radioactive pentru vin si muraturi
Inspectorii de mediu din Constanta au descoperit, în curtea unui imobil parasit din satul Magura, comuna Cerchezu, un numar de sase butoaie cu urme de substante toxice si radioactive. In urma cercetarilor, s-a constatat ca imobilul a fost cumparat de firma Eurodante si ca alte zeci de butoaie au fost luate de localnici si utilizate în tot felul de scopuri, cum ar fi pus de muraturi sau depozitat de vin. La ancheta a participat si un reprezentant al Biroului de arme, explozibili si substante toxice, care l-a amendat pe primarul localitatii si a declansat cercetari pentru identificarea proprietarului butoaielor, care risca o pedeapsa de la 1 la 5 ani de închisoare. Pâna acum, s-a descoperit ca, în anul 1999, pe proprietatea lui Andrei Poteaca au fost depozitate zeci de butoaie cu reziduuri toxice si petroliere care fusesera adunate din Santierul Naval 2 Mai. Ulterior, au fost abandonate si satenii au facut ce au vrut cu ele.
Pamânturile mor otravite
Mii de hectare de terenuri agricole se îndreapta, încet, dar sigur, catre dezastru datorita poluarii. Potrivit specialistilor, numai în Vrancea, hectare întregi de teren sunt în pericol de a nu mai putea fi cultivate din cauza poluarii chimice si a supraîncarcarii cu deseuri si reziduuri. Starea terenurilor agricole si a solurilor este o consecinta a „agriculturii socialiste multilateral dezvoltate”, care, pentru a înregistra productii-record cerute de regimul comunist, au folosit cu nemiluita îngrasaminte chimice si pesticide. Aceste fertilizari aberante au dus la un adevarat dezastru ecologic, afectând aproape iremediabil sanatatea pamânturilor. În momentul de fata, mari suprafete de teren agricol nu mai poseda capacitatea de regenerare, iar, în scurt timp, agricultorii risca sa exploateze un pamânt steril.
Fostele CAP-uri botosanene, bombe ecologice cu ceas
Peste 24 de tone de pesticide expirate au fost descoperite in fostele IAS-uri si CAP-uri din judetul Botosani. Actiunea de colectare a deseurilor nu a fost finalizata, pe teritoriul judetului gasindu-se si alte cantitati de pesticide expirate si toxice. 68 de primarii au fost informate în legatura cu existenta stocurilor de pesticide expirate, dar numai 14 au raspuns solicitarii de colectare a deseurilor. Pesticidele provin în mare parte din timpul regimului Ceausescu, când sute de recipienti cu substante solide si lichide au fost împartite în toate judetele pentru combaterea daunatorilor. O data cu trecerea timpului, acestea devin din ce în ce mai toxice si pot provoca aparitia cancerului daca sunt inhalate sau ingerate. Reziduurile toxice, lasate drept mostenire de regimul comunist, continua sa ingrijoreze cetatenii si autoritatile. Insa, fondurile necesare neutralizarii acestor substante sunt aproape inexistente. Inspectorii de mediu din teritoriu nu pot face altceva decât sa constate aceste nereguli. In primele 6 luni ale acestui an au fost sanctionate agresiunile asupra mediului din partea persoanelor fizice si juridice, aplicându-se un numar de 2.510 amenzi, in valoare de 21,9 miliarde de lei. Chiar si avertismentele organizatiei ecologiste Greenpeace sunt considerate nefondate de catre conducerea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Situatia din teritoriu nu face altceva decât sa confirme semnalele trase atât de organizatiile internationale de protectia mediului, cât si de mass-media din România.
(Remus Vlad)