Îndrăgita interpretă de muzică populară MARIA DRAGOMIROIU a fost invitată de onoare la a VIII-a ediție a Galei ”SENIORI de COLECȚIE”

„Multe lucruri sunt pe lume, / Și mai rele și mai bune, / Dar sunt două minunate / Și de Dumnezeu lăsate. / Astea două îmi dau viață / Când mă scol de dimineață. / Le numesc cu inima / CÂNTECUL și DRAGOSTEA – Maria Dragomiroiu

Sala LUCEAFĂRUL a fost din nou arhiplină cu cei peste 500 de seniori bucureșteni prezenți la o nouă întâlnire de suflet cu A, invitată de onoare a Galei SENIORI de COLECȚIE, un eveniment inițiat, organizat și oferit de Asociația “Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă” (Președintă Alexandra Dobre).

„Încă de la prima ediție, am dorit să readucem în centrul atenției mari personalități care au contribuit la promovarea și valorificarea imaginii României și care au influențat în bine zeci de generații de români” – spunea Alexandra Dobre.

Este vorba despre cei care au scris istoria frumoasă a ţării, despre artiști iluştri și mari campioni, despre oameni de cultură și de știință, despre interpreți de muzică ușoară și populară, actori, regizori și muzicieni, despre medici, cercetători şi antreprenori, care au reușit în viaţă şi în carieră prin dăruire, talent, pasiune și profesionalism, prin eforturi susținute și continue şi prin determinare.

Au fost animați de dorinţa de a-și transforma profesia în menire, de a păstra și promova sistemul valorilor atât de necesar evoluției societății în care trăim.

Iar faptul că suntem mereu împreună, că ne regăsim și ne întâlnim în fiecare lună pentru a omagia un Senior de Colecție dovedește că țelul nostru, al meu și al echipei a fost atins! Vă promit că povestea frumoasă a Galelor SENIORI de COLECȚIE va continua!”.

Evenimentul al cărui moderator a fost din nou jurnalista Mihaela Bîrzilă, a fost marcat și de prezența cuceritoare a celebrului rapsod Gheorghe Turda și de recitalul Corului ”NEAMUL ROMÂNESC” al Asociației (dirijor Ileana Câmpeanu).

Ne-am întâlnit pentru prima dată la Călimănești în anul 1972” – și-a amintit artista.

El era student la Conservator, iar eu concuram pentru prima dată la Festivalul folcloric <Cântecele Oltului>; a luat Marele Premiu la secțiunea Interpretare, eu cucerind atunci primul meu premiu, <Frumoasa Oltului>”.

În 1990 au efectuat primul turneu împreună, în Franța, trimiși de Ministerul Turismului, pentru a promova spectacolele folclorice care urmau să se desfășoare pe Litoralul românesc!

Au urmat, firesc, alte premii, trofee, distincţii care au recompensat nu doar o carieră impresionantă, ci şi talentul, conduita, profesionalismul, prezenţa scenică, notorietatea, păstrarea tradiţiilor şi promovarea portului şi cântecului popular autentic românesc în ţară şi în lume.

Trofeul „Floarea din grădină” cucerit în 1977 cu 10 pe linie (după şapte ani din momentul prezentării la prima preselecţie de la Râmnicu Vâlcea!), Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Arta Spectacolului, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”, conferit pe 7 februarie 2004 și cel de Cetățean de Onoare al Capitalei, oferit pe 26 iunie 2020, se numără printre cele mai dragi sufletului său.

Spectacolul a început în forță: înainte de a se confesa seniorilor și a povesti despre viața și cariera sa impresionantă (va împlini pe 11 iulie 68 de ani!), artista a interpretat piesa ”Nu este greu să dăruim un zâmbet”. A urmat, după un prim dialog emoționant cu moderatoarea galei, piesa intitualtă ”După cum îți crești copiii”.

Viața i s-a împărțit între familie (a vorbit cu emoție despre povestea de dragoste cu actualul soț, celebrul impresar Bebe Mihu, care a început acum 37 de ani, dar și despre cei peste 30 de ani de căsnicie) și concerte, recitaluri, filmări, înregistrări și lungi turnee în țară și peste hotare, Maria Dragomiroiu fiind una dintre cele mai iubite artiste de către românii din Diaspora.

Este mama Ilenei și a lui Mircea (la 22 de ani îi avea pe amândoi copiii, născuți pe 23 iunie 1976, respectiv 28 mai 1977!) și cea mai fericită bunică din lume; se mândrește cu cei patru nepoți, Ilinca, Maria, Ana și  Daniel.

Alexandra Dobre, Președinta Asociației “Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă” i-a înmânat invitatei speciale o DIPLOMĂ de EXCELENȚĂ  pe care era înscris: “Se acordă Doamnei Maria Dragomiroiu, pentru cei peste 50 de ani de carieră, în care cântecul său a fost leagăn al culturii populare românești”.

„Fiecare are un destin al său care îl călăuzește, iar acest destin este dat de Dumnezeu… Cred că Dumnezeu m-a iubit și tot El mi-a călăuzit pașii în viaţă. Şi mai cred că Dumnezeu a avut un plan cu mine de nu m-a lăsat la greu! Sunt convinsă că a vrut să mă nasc şi să exist ca să fiu sprijin pentru ceilalți! Îmi place să dăruiesc celor din jur și să îi văd fericiți” („Maria Dragomiroiu. Cântecul şi Dragostea” de Oana Georgescu, editura All, 2015)

De peste 50 de ani, Maria Dragomiroiu este o prezență strălucită pe toate scenele din București, din țară și din străinătate, fiind iubită de spectatorii de toate vârstele.

Cântecul și dragostea s-au luat de mână ca să facă viața mea veselă și bună. Fiecare cântec e o parte din sufletul meu pe care o dăruiesc publicului și primesc înapoi dragostea lui nețărmurită” – mărturisea Maria Dragomiroiu.

Înzestrată cu deosebite calități vocale, având un timbru special, o vivacitate și un dinamism scenic aparte, solista nu doar că dă viață cântecului popular, dar este și ”o autentică promotoare și păstrătoare a filonului românesc reușind să ajungă şi să rămână definitiv în inimile publicului”.

Senioara muzicii populare românești este originară din județul Vâlcea, artista a plecat din comuna natală, Ionești, venind la școală în Capitală. A urmat cursurile Liceului ”I.L.Caragiale” și, elevă fiind, s-a înscris la concursul „Floarea din grădină„.

Deși a trecut cu brio de etapele eliminatorii, la etapa finală juriul a ezitat să-i decerneze trofeul binemeritat pe motiv că glasul său seamănă cu al Mariei Tănase. Și totuși, Maria a luat nota 10, cucerind mult râvnitul trofeu.

Din acel moment colegii de liceu și profesorii îi spuneau „floricica noastră„, iar cariera sa fabuloasă începea să prindă contur. Primul album lansat in 1983 s-a numit ”Floricică de pe coastă”.

La Gala SENIORI de COLECȚIE, artista a dezvăluit că are o colecție impresionantă de costume populare foarte frumoase, unele foarte vechi, de peste 100 de ani, pe care le îngrijește cu mare atenție și le păstrează ca pe niște comori.

Fiecare costum are povestea lui: „Cel mai drag sufletului meu este cel făcut de mine, în anul 1971 și pe care l-am purtat la concursul <Floarea din grădină>, mărturisea.

”Maria Dragomiroiu vine în lumea cântecului popular cu o bucurie atât de luminoasă și cu o dăruire atât de fericită, încât, ascultând-o, mereu am sentimentul că anotimpurile toate izvorăsc și se împlinesc în luncile Oltului oltenesc. Această fată frumoasă, pictată de Grigorescu, are darul și harul de a purta cu o unică mândrie țărănească marama de borangic a celei mai curate tradiții. Ea cântă cu o credință care este a neamului ei țărănesc și cu o bogăție sufletească pe care puțini dintre cântăreții de azi le mai au. (…) întreaga admiraţie pentru vocea ei unică, pentru verticalitatea morală şi pentru arta cu care slujeşte neasemuit eposul oltenesc devenind o mare doamnă a muzicii româneşti, în rând cu Maria Ciobanu, Maria Lătăreţu, Ioana Radu” – Dinu Săraru, 1982

Reputatul scriitor, fost director al Teatrului Național a avut un rol hotărâtor în cariera marii artiste: apariţia primului disc la începutul anilor ‘80, al cărui protagonistă a fost Maria Dragomiroiu (jumătate dintre piese erau creaţiile sale!), în condiţiile în care la acea vreme se lansau albume cu doi, trei, patru solişti, i se datorează renumitului prozator.

O remarcase pe Maria mai întâi la TVR, apoi a invitat-o în spectacolele pe care le organiza, renumitele „şezători literare” unde evoluau actori, cântăreţi de operă, interpreţi de muzică uşoară şi populară.

Dinu Săraru i-a telefonat compozitorului Vasile Șirli, pe atunci directorul Casei de Discuri ”Electrecord”, mai târziu,  Director Muzical al ”Euro Disney” de lângă Paris și i-a spus: „Știu o fată care cântă foarte frumos, original, autentic. Este foarte serioasă şi merită să aibă un disc! Singură! Te rog să o primeşti, să o asculţi şi te vei convinge că am dreptate!”.

Aşa a apărut primul album – „Floricică de pe coastă” care s-a vândut în peste un milion de exemplare. De atunci, Maria Dragomiroiu a lansat zeci și zeci de albume (LP, casete audio, CD-uri, DVD-uri, videoclipuri).

În anii 1973 – 1974, pe când era „doar o copiliţă„, Maria Dragomiroiu interpreta fără orchestră şi fără nici un fel de acompaniament, pe scena Cenaclului „Flacăra”, cântecul „Mărie, Mărie”, faimoasa melodie compusă de ea pe ­textul regăsit pe ­diploma primită la ­Festivalul „Maria Tănase”.

Oriunde interpreta acest cântec, dar şi alte doine şi cântece de-ale sale, Maria Dragomiroiu – cea despre care regretatul jurnalist Florin Condurățeanu a spus că ”este bună de pus pe stema țării” – stârnea aplauze frenetice, iar pentru o adolescentă care bătea la porţile afirmării, era ceva extraordinar.

„Eram plăpândă, subțire ca o trestioară, dar aveam o voce puternică. Nu voi putea uita vreodată succesul de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, unde studenţii m-au aplaudat în picioare, minute-n şir, în cadrul Cenaclului Flacăra”.

Harry Brauner, marele etnomuzicolog, a fost cel care a prezentat-o pe Maria Dragomiroiu lui Adrian Păunescu.

O descoperise în 1972 şi a decis ca Maria să reprezinte Bucureştii la Festivalul de Folclor „Maria Tănase” de la Craiova. Acolo a cucerit Premiul de Popularitate, cel mai important trofeu pentru ea.

Într-o zi de început de lume, Harry Brauner mi-a vorbit despre o fată de lângă Drăgăşani care cântă frumos şi m-a întrebat dacă aş vrea s-o ascult” – îşi amintea marele poet Adrian Păunescu.

Am ascultat-o şi am promovat-o pe loc în Cenaclul Flacăra. Avea 16 ani, era frumoasă, era ca frunza de primăvară căreia i se citea în structură lumea şi cânta în sensul în care cântase Maria Tănase.

Unii dintre cei care o ascultau atră­geau atenţia asupra pericolului ca ea să o imite pe Maria Tănase. După ce am ascultat-o de mai multe ori, am înţeles un lucru pe care l-am susţinut şi atunci şi îl susţin mereu: Maria Dragomiroiu nu o imită pe Maria Tănase, Maria Dragomiroiu este o altă Maria Tănase!

Felul în care i se aşază ei vocea, sensurile cuvintelor este întru totul similar cu cel pe care îl aveau cântecele Mariei Tănase. (…) 

Aşa că este vorba în cazul ei, ca şi în alte nu puţine cazuri, de o restituire cu care m-am învrednicit să particip la conceptul de valori ale României care tocmai renăştea”.

În 1974 înainte de examenul de bacalaureat, Maria a cunoscut-o pe Ileana Sărăroiu, cea care i-a deschis prin Televiziune, drumul către succes.

A urcat încet şi sigur, treaptă cu treaptă, şi a ajuns în inimile românilor de pretutindeni care o vroiau pe “fata aia frumoasă, cu părul lung şi drept şi cu o voce ca a Mariei Tănase”.

Marea cântăreaţă avea să-i devină prietenă, mentor, dar şi naşă de cununie (alături de soțul său, Mircea Câmpeanu), cu Ion, primul soț al Mariei și nașa de botez a copiilor, Ileana şi Mircea.

„Sunt foarte mulți aceia care m-au susținut și cărora le-am mulțumit și le voi mulțumi cât voi trăi pentru că m-au ajutat și mi-au dat șansa să fiu ceea ce sunt astăzi: nașa mea, Ileana Sărăroiu, realizatoarea Florentina Satmari, etnomuzicologul Harry Brauner, Adrian Păunescu, jurnalistul George Stanca, cel care mi-a dedicat prima cronică din carieră, Dinu Săraru, Tudor Vornicu, cel ce m-a pus în valoare în emisiunile lui, jurnalistul și realizatorul radio Aurel Gherghel, textierul Dumitru Popescu – Chiselet pentru minunatele texte pe care mi le-a oferit în cei aproape 40 de ani de colaborare și mulți alții. (…)” – Maria Dragomiroiu

„SENIORI de COLECȚIE” este un proiect inițiat și organizat de Asociația “Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă”, cu scopul de a aduce în centrul atenției pe marile personalități care au contribuit la promovarea și valorificarea imaginii României și care au influențat în bine zeci de generații.

Primele ediții le-au avut ca invitate pe multipla campioană olimpică ELISABETA LIPĂ, Preşedinta Federaţiei Române de Canotaj şi pe marea Doamnă a Muzicii Ușoare românești, STELA ENACHE. La cea de-a III-a ediţie invitat de onoare a fost Gen.Lt.(rtr) Dr.Ing. DUMITRU DORIN PRUNARIU, primul român și singurul care a zburat în spaţiul cosmic; apoi au fost invitați marea actriţă de teatru și film MAIA MORGENSTERN, Manager al Teatrului Evreiesc de Stat, Profesorul Doctor DUMITRU CONSTANTIN DULCAN, celebrul artist GRIGORE LEȘE și, nu în ultimul rând marea artistă CORINA CHIRIAC.

Mulțumim tuturor celor care au fost alături în organizarea acestui eveniment memorabil:

SPONSOR GOLD: CATENA – Farmacia Inimii

Parteneri susținători: AUDIONOVA – Aparate Auditive, Fundația CRUCEA ALB-GALBENĂ România

Parteneri media: TVR, Ziarul News, România TV, Metropola TV, AGERPRES, Național TV, ştiripesurse.ro, Ultima Oră, Radio România, Amos News, Senso TV – SENSOLIFESTYLE, Ziarul de Investigații, Profi24 TV, ziarul Profit, revista CARIERE, Click!, Nova Media, Phoenix Media, Sănătatea TV, GMR Media

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.