Lărguţa (The Little Large) by Remus CERNAT (59)
EXCLUSIVITATE
Am pornit de la o glumă şi-am ajuns să scriu o dramă!
Am găsit într-un târg de vechituri dintr-un orăşel din Moldova o păsărică din bronz cu ciocul mare și mi-am amintit de o fostă prietenă, aproape iubită (mă rog, la vremea aia credeam că-i marea mea iubire) pe care o alintam “ Lărguţa mea scumpă” şi uneori “Găletuşa mea iubită” iar ea mă alintă “Hihoşenia mea simpatică” sau “Violatorul meu de capre” sau “Nanofuckerul meu cibernetic“, v-ați prins? Nano=a miliarda parte..,, apoi eu îi juram credinţă veșnică dacă se spală cu zeamă de varză şi îşi mai face o pensă, ea mă asigura că mă va iubi până la sfârşitul vieţii dacă îmi fac operaţie estetică şi un mic implant de 12 cm, că 8 deja îi aveam! Că faţa şi corpul mă strică, în rest sunt perfect! Şi uite aşa din gratulări în gratulări ca între îndrăgostiţi ne-am amăgit vreo 3 ani, până când ea s-a culcat cu 7 dintre prietenii mei ca să-mi demonstreze că nu mă mai iubeşte! Dar eu ştiam că mă iubea şi că în nemărginita ei generozitate nu voia decât ca prietenii mei să mi-o vorbească de bine, să mi-o descrie în culori vii pastelate ca astfel să-mi amintesc cu drag de ea! By the way, nu vă grăbiţi să mă compătimiţi că nu era vorba de lungime, ci de grosime! Acu v-am căzut antipatic!;}
Apoi am găsit într-un magazin de antichităţi din Viena o Cruce frumoasă cu chipul Domnului nostru Iisus Hristos, o fetiţă care se roagă, un porumbel şi compoziţia a devenit mult mai serioasă!
Mi-am amintit de încercarea de impunere a unei aşa zise Dictaturi a copiilor, cu telefonul copiilor, în care părintele nu mai avea voie să-şi urechească odrasla sau să-i dea o palmă la fund când greşeşte că aceasta (odrasla) imediat sună la autoritatea statală care te decădea numaidecât din drepturile părinteşti, te amenda şi îţi lua şi copilul!
Mai era şi interzicerea religiei în şcoli şi icoanelor în clase ca să nu deranjeze minorităţile …formate din doi sau trei dintr -o şcoală întreagă! Promovarea telefoanelor smart, a tabletelor cu tot felul de jocuri violente și porno, a ideologiei de gen, a sexualizării deşănţate, a homosexualitaţii, a pedofiliei!!! Legi bolnave, progresism bolnav, o întreagă epocă bolnavă!
Pe undeva prin Pildele lui Solomon scrie “Nu-și iubeşte copilul părintele care îşi cruţă nuiaua”
Şi-atunci mi-am imaginat un dialog între Dumnezeu şi o fetiţă răsfăţată de 12 ani: “Doamne tu ştii că te iubesc, de ce trebuie să mă rog în fiecare seară? Mă tot bate la cap mama asta să fac mătănii zilnic, să mă rog, să pun acatiste,să merg în fiecare duminică la biserică, să fac mâncare, să matur, să mă îmbrac cu fuste lungi până în pământ, să mă dau cu mir și mie îmi place să mă dau cu parfumul luat de Costel, să mă îmbrac cu fuste scurte, cum îi place lui Costel, să merg la discotecă și să dansez cu Costel, pentru că îl iubesc și abia aștept să mă mărit cu el!”
Și Mărinimosul Dumnezeu îi răspunde: “Fiica mea, tu ai un fond bun și știu că acum mă iubești, dar eşti mult prea tânără, prea uşor influenţabilă și clocoteşte sângele în tine! Aşadar, ai două variante: 1– Ori o asculţi pe mama ta care te iubeşte şi te vrea o fată vrednică, harnică, gospodină, înţeleaptă, sfioasă, curată şi luminoasă ca şi porumbelul alb de deasupra mea şi pe care orice premiant va dori s-o ia de nevastă! şi 2 – Ori îl asculţi pe Costel cu care faci ceea ce nici Maria Magdalena şi Maria Egipteanca la un loc nu făceau (până să devină sfinte), care e de trei ani în clasa a-7-a , care după încă două spargeri va intră la puşcărie şi care îţi va deschide calea pentru un luuung şir de Costei! Aceştia vor dori doar să te bage în pat! ATÂT ! Atunci nu vei mai fi un porumbel alb, vei fi o pasăre gălăgioasă, slobodă la gură, cu ochii bulbucaţi după bani, cu gura largă, plină de măscări care nu va mai avea căutare!… decât foarte rar, o perioadă foarte scurtă, în condiţii insalubre ! Şi chiar dacă vor fi condiţii de lux tot viaţă de Lupanar se cheamă că vei avea! Familie sau Desfrânare, tu alegi fiica mea!”
Am făcut lucrarea acum un an, dar nu am expus-o căci simţeam că mai lipseşte ceva.
Până când zilele trecute o prietenă de suflet, o jurnalistă foarte talentată, a spus că ea vede altceva; ea o vede pe Fecioara Maria cu suflet de Copil care se roagă cu toate păsările cerului pentru România – Grădina Maicii Domnului!
Atunci mi-am dat seama ce-i lipsea lucrării mele – îi lipsea interpretarea esenţială! Şi uite-aşa am trecut de la povestea poveştilor lui Creangă la Sfinţii Închisorilor !
Aşa era! România o pasăre, rănită, jefuită, batjocorită, hăituită, istovită, cu ochii umflaţi de plâns se roagă Atotputernicului, urlând de durere, cu ultimele puteri alături de Maica Lumii, de Ioan Ianolide, de Valeriu Gafencu, Steinhardt, Radu Gyr, Vulcănescu, Calciu, Codreanu, Antonescu şi toţi eroii martiri de la Jilava, Văcăreşti, Aiud, Canal, Piteşti şi Cavnic, alături de Eminescu, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Brâncoveanu, Mircea şi toţi domnitorii Valahiei, alături de Burebista, Deceneu, Scorillo, Duras, Decebal şi tot Neamul nostru războinic de Traco-Geto-Daci ca s-o salveze din mâinile potrivnicului, ca să-i demonstreze acestui limbric al culturii românesti, H R Patrauleapievici că nu are dreptate, că românii NU sunt un popor în gura căruia urinează oricine vrea!
Iată ce spunea gunoiul antiromânesc HR (homo rectus, acolo îi place omului) în “Politice” ediţia 1996: – “Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării.” (pag.63) – “Un popor cu substanţă târâtă. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorâţi, maxilare încrâncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare.” (pag.34) – “Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu.” (pag. 64) – “Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (pag.64) – “În toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formă hibridă strămoşească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-româno-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră constă în a ridica mereu gura zvîntată iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, şi aşa mai departe, la nesfârşit. Apoi ne-au luat la urină ruşii, care, timp de un secol, şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, avînd o băşică a udului mai mare (de, beţiile…) i-au dovedit.” (pag.63) – “Puturoşenia abisală a statutului suflet românesc… spirocheta românească îşi urmează cursul pînă la erupţia terţiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconşient, pînă ce mintea va fi în sfîrşit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos.” (pag49) “Cu o educaţie pur românească nu poţi face NIMIC.” (pag.56)
Toţi ne rugăm ca această bubă cu puroi să nu aibă dreptate şi toţi trădătorii de neam asemeni lui să aibă soarta profeţită de Nicolae Breban, un mare român! Facă-se voia Ta, Doamne …dar şi-a lui Breban Doamne, că-i ortodox naţionalist de-al nostru!
Cine are curiozitatea ce traseu a avut și din ce neam de puşcăriaşi se trage ipochimenul Patrauleapievici să parcurgă acest text cu o pungă la îndemână (http://www.ziaristionline.ro/2011/12/09/biografia-secretă-a-familiei-patapievici-de-la-nkvd-la-bnr-și-icr-de-ce-este-urat-generalul-rogojan-de-troika-tismăneanu-patapievici-pleșu/)
(Lista interpretărilor și metaforelor rămâne deschisă)
Remus Cernat – actor, regizor, scenarist și cum sunt ortodox practicant, naționalist (în sensul că-mi iubesc nația, limba, tradițiile, țara, fără să intru în nici un partid de profil) e limpede că nu fac parte din nici o gașcă!
Deci, nu o să mă vedeți la televizor în nici un serial sau emisiune spălătoare de creier, generatoare de confuzie și zavistie, rămânând totuși în zona artelor (profesor de tango argentinian, de fitness, coregraf, cochetez cu pictura, sculptura și arta vizuală pop art.
De asemenea, sunt și colecționar de artă și expert în imobiliare, iar când am un finanțator mai pun în scenă câte o piesă de teatru, un filmuleț de scurt metraj, o docu-drama, lucruri mărunte… aparent, până aflăm că toate au Morala Ortodoxă! Şi atunci nu mai sunt mărunte !
De fapt, cred că asta e singura mea calitate notabilă. Consider că arta (de orice gen) fără Morală Creştină e total inutilă! În cel mai fericit caz!… căci, în general, e nocivă, dar pentru că e atât de vicleană şi subtilă trece ca fiind “elitistă”! E aşa ca satana care vrea să ne convingă că nu există! Cum la fel de nocive au fost Renaşterea şi Iluminismul, aceste ferestre Overton pentru urgiile de azi! Să scoţi tu pe Dumnezeu, Făcătorul Cerului şi al Pământului, din centrul existenţei umane şi să bagi omul, această râmă târâtoare şi neputincioasă (care suntem cu toţii) e o prostie infinită! Dezvoltăm altădată!
Ca pictor-sculptor-artist vizual Pop Art sunt amator. Iau câteva elemente (4, 5 până la 30), pe unele le construiesc de la zero, pe altele puțin începute, dar pe absolut toate le prelucrez, le asamblez și le pun într-o relație până obțin metafora dorită. Sper să schimb un pic din șirul clipelor la fel, mai ales că am presărat pe ici-pe colo și niște versuri şi câte o povestioară.
… apropo, cei care căutați artă progresistă, new age, dadaistă, abstractă etc. o să vă plictisiți de Moarte! Nu mă pricep şi nu înţeleg arta nefigurativă. Fascicole infime de erotism? Posibil, dar în cantitaţi neglijabile, căci vorba creștinului: „Frumoasă e lucrarea Ta, Doamne !” Am fost şi eu odată demult, în precambrian, dansator exotic. Glumesc, nu există precambrian şi nici o altă era geologică, lumea are 7500 şi ceva de ani de la Facere! Bulversaţi? Mă bucur, un motiv în plus să mă urmăriţi căci acum sunt omul LUI! Amin!
