Legea privind organizarea CSM, PARȚIAL neconstituțională. Ce decizii a mai luat CCR
Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) a adoptat marţi, cu unanimitate de voturi, obiecţiile de neconstituţionalitate privind mai multe articole din legea de modificare a Legii 317/2014 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timp ce pentru respingerea celorlalte obiecţiilor s-a înregistrat majoritate de voturi.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, au fost admise obiecţiile de neconstituţionalitate formulate şi s-a constatat că dispoziţiile art.I pct.5, pct.15 (cu referire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii”), pct.19, pct.20 şi pct.62 din legea vizată sunt neconstituţionale. Pe de altă parte a fost respinsă, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34, iar obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.4, pct.7 şi pct. 48, precum şi la legea în ansamblul său au fost respinse ca neîntemeiate.
În motivarea soluţiei de admitere, CCR a reţinut că prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(51) din Legea 317/2004, conţin paralelisme legislative, aceeaşi soluţie juridică fiind reglementată şi la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza întâi din lege, ceea ce contravine dispoziţiilor din Constituţie cu privire la principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii.
„Prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma ‘comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii’ cuprinsă la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstituţionale (…) prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(4) din Constituţie, referitoare la principiul separării şi echilibrului puterilor în stat. Prevederile art.I pct.19 şi 20, cu referire la art.24 alin.(1) şi (2), şi, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispoziţiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit cărora preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistraţii judecători şi procurori, membri aleşi ai Consiliului. Art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) şi (11) din Legea nr.317/2004 şi care reglementează procedura revocării preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de raţiune, aceloraşi norme fundamentale anterior menţionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului”, se arată în comunicat.
CCR mai precizează că, în ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 din legea examinată, aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă, obiecţia fiind, sub acest aspect, nemotivată. De asemenea, Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate intrinsecă privind dispoziţiile art.I pct.4, pct. 7 şi pct.48 din legea supusă controlului de constituţionalitate, precum şi pe cele privind neconstituţionalitatea extrinsecă a legii, în ansamblul său.
Legea de aprobare a OUG 96/2016 este neconstituţională în ansamblul său
Curtea Constituţională a României (CCR) a mai admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis privind Legea de aprobare a OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, constatând că actul normativ este neconstituţional în ansamblul său.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile pct.21 (cu referire la art.16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2005) şi pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004) din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, precum şi legea, în ansamblul său, sunt neconstituţionale”, se precizează într-un comunicat al CCR.
Conform aceleiaşi surse, după analizarea formei legii trimise spre promulgare la data de 30 iunie 2017 comparativ cu cea trimisă spre promulgare la 27 decembrie 2017 ca urmare a cererii de reexaminare formulate de preşedintele Iohannis, s-a constatat că Parlamentul, în loc să se menţină în limitele cererii de reexaminare, a dezbătut şi adoptat o nouă formă a legii, modificând şi completând atât texte vizate prin cerere, cât şi texte străine acesteia.
„Prin urmare, Parlamentul a nesocotit limitele cererii de reexaminare, drept pentru care Curtea a constatat că legea, în ansamblul său, încalcă art.77 alin.(2) din Constituţie. În consecinţă, Curtea a procedat la analizarea constituţionalităţii numai a acelor prevederi legale care au fost punctual criticate prin sesizarea formulată şi care se subsumează cererii de reexaminare”, se arată în comunicat.
Referitor la art.I pct.2 din lege, CCR a reţinut că atribuţia Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) de a stabili regimul şi principiile privind remunerarea membrilor, a personalului angajat, a evaluatorilor şi colaboratorilor externi încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul Parlamentului, întrucât stabilirea sistemului de salarizare în domeniul public este o atribuţie specifică a legiuitorului. Curtea a reţinut şi caracterul deficitar al redactării textului criticat, care contravine cerinţelor de calitate a legii, constatând încălcarea art.1 alin.(5) şi art.61 alin.(1) din Constituţie.
„Cu privire la art.I pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare) din lege, Curtea a constatat că acestea dublează conţinutul normativ al art.1 alin.(1) din Legea nr.288/2004, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii”, se mai menţionează în comunicat.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR, pe 4 ianuarie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, motivând că a fost adoptată de Parlament cu încălcarea Constituţiei.
Legea de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă – adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului
De asemenea Curtea Constituţională a României a decis că Legea de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului şi are prevederi ce contravin regimului constituţional al hotărârilor de Guvern.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.1 alin.(3) din OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, formulată de 64 de deputaţi de la PNL, a fost admisă cu unanimitate de voturi, constatându-se că actul normativ este neconstituţional.
„Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat, în esenţă, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, reţinând, totodată, că dispoziţiile art.I teza finală şi ale art.II din aceasta, referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entităţi economice de la aplicarea regimului juridic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, contravin rolului constituţional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi regimului constituţional al hotărârilor de Guvern”, se precizează în comunicat.
Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, legea criticată permitea Guvernului să excepteze oricâte societăţi dorea de la principiile guvernanţei corporative.
„Am admis această sesizare (…) în principal pentru încălcarea principiului bicameralismului. Legea pleca de la iniţiator cu vreo trei excepţii de la aplicarea OUG, într-o Cameră s-au mai adăugat vreo 30 şi în altă Cameră s-a triplat numărul fără ca să fie trecute toate acestea prin ambele Camere. Pe de altă parte, legea modificatoare cuprinde un text neconstituţional potrivit căruia Guvernul, la rândul lui, poate să adauge câte alte întreprinderi vrea ca să le excepteze de la prevederile legii corporative”, a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.
Iniţiatorii obiecţiei de neconstituţionalitate sesizaseră numeroase încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi adoptare a proiectului de lege, precum şi instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuţii ce depăşesc cadrul constituţional.
Sursa: AGERPRES