Preşedintele Traian Băsescu a retrimis, miercuri, Parlamentului legea privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Preşedintele a atras atenţia că, prin modificările aduse, se limitează capacitatea operaţională a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi i se reduce rolul la unul pur formal.

 Cerere de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 18 decembrie a.c., cererea de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Vă transmitem textul integral al cererii:

Domnului George-Crin-Laurenţiu Antonescu
Preşedintele Senatului

În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism

Motivele cererii sunt următoarele:

1. Legea trimisă la promulgare modifică şi completează Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, prin transpunerea prevederilor Art. 8 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010. Totodată, însă, potrivit Expunerii de motive, actul normativ îşi propune „consolidarea capacităţii operaţionale a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi întărirea cooperării cu toate autorităţile de aplicare a legii”.

2. În acest context, modificările aduse alineatului (1) al Articolului 8 şi alineatului (2) al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, precum şi abrogarea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 şi 2 ale Articolului 55 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin care atribuţia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este înlocuită cu atribuţia de simplă informare a autorităţilor judiciare, sunt de natură a limita capacitatea operaţională a Oficiului şi de a-i reduce rolul la unul pur formal. În forma iniţială, atunci când Oficiul constata existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, această autoritate avea obligaţia sesizării de îndată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar această instituţie avea obligaţia efectuării de cercetări cu privire la existenţa sau inexistenţa unor asemenea fapte grave. În legea transmisă spre promulgare, prin inserarea obligaţiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu se mai creează obligaţia de cercetare a aspectelor cu care s-a făcut informarea, Parchetul putând decide dacă va da sau nu curs acestor cercetări.

3. Prin modificarea adusă alineatului (7) al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaţiei Române a Băncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structură deliberativă şi de decizie. La momentul adoptării Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor în plenul Oficiului a avut la bază dezvoltarea unor mecanisme adecvate şi eficiente în vederea coordonării luptei împotriva spălării banilor şi combaterii terorismului, activitate în care considerăm implicarea sistemului bancar ca necesară şi importantă. În acest sens, considerăm oportună reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaţiei Române a Băncilor. Totodată, având în vedere necesitatea păstrării unui reprezentant Asociaţiei Române a Băncilor, alături de introducerea unui reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru păstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, ţinând, totodată, cont şi de atribuţiile Serviciului Român de Informaţii în acest domeniu, susţinem şi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului.

Având în vedere aspectele semnalate, precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

TRAIAN BĂSESCU

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Preşedintele cere şi reexaminarea Legii privind gestionarea financiară

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri, 18 decembrie a.c., cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Vă transmitem textul integral al cererii:

Domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu
Președintele Senatului

În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență

Motivul cererii este următorul:

Actul normativ trimis spre promulgare prevede aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, scopul fiind adoptarea unor reglementări privind unele măsuri financiare pentru asigurarea creşterii gradului de absorbţie a instrumentelor structurale alocate României în perioada 2007 – 2013. Aceste reglementări se referă, printre altele, la modificarea unor termene ale autorităţilor de management pentru notificarea plăţii beneficiarului, sistemul devenind astfel mai flexibil prin scăderea termenului de la 45 de zile la 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare [Art. I, pct. 2 din Ordonanţa de Urgenţă, care modifică alin. (1) al Art. 4 indice 1].

Totodată, prin modificarea, în cuprinsul Art. I pct. 9 din Ordonanţa de Urgenţă, a Art. 17 indice 5 alin. 2, se renunţă la termenul de maxim 5 zile lucrătoare acordat autorităţii de management de la momentul la care aceasta dispune de resurse în conturile sale, în vederea virării beneficiarului a sumei aferente valorii cheltuielilor rambursabile şi contravalorii taxei pe valoare adăugată considerată neeligibilă. În acest sens se deturnează astfel parţial scopul propus iniţial, acela de flexibilizare şi eficientizare a sistemului, având în vedere faptul că autoritatea de management nu mai este ţinută de niciun termen.

Opinăm, sub aspectul oportunităţii, că eliminarea termenului de 5 zile lucrătoare aplicabil Autorităţii de Management pentru efectuarea rambursării către beneficiar vine în contradicţie cu obiectivul de stimulare a absorbţiei fondurilor europene.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, ţinând cont de motivul invocat.

TRAIAN BĂSESCU

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Comments

comments