Lupșa și ispita turismului

Baza patrimonială pentru un turism cultural la Lupșa o reprezintă moștenirea istorică, istoriile sau povestirile istorice, cu personajele, faptele, întâmplările, eroii, martirii și realizările lor, poveștile lor, care se constituie în valori particulare, specifice, proprii doar Lupșei și istoriei ei. Antologia monografică a Lupșei ne relevă bogăția de valori patrimoniale, dimensiunea istorică a trecutului comunei cu toate faptele și personajele ei.

Dar am avut surpriza ca reanalizând epoci, fenomene, momente istorice, personalități sau instituții locale, să descopăr lucruri noi, să pot face reconsiderări istoriografice, 13 uneori surprinzătoare, să relev o cu totul altă dimensiune a faptelor sau făuritorilor lor, să găsesc noi explicații, argumentări, concluzii și imagini, care întregesc imaginea cunoscută sau, poate, o schimbă, o reinterpretează.

Demersul acesta m-a convins că și la acest nivel există o dinamică istoriografică, o evoluție. S. Andrieș a scris istoria comunei cu circa 50 de ani în urmă și acumulările științifice sunt impresionante pentru acest interval și ele vizează și o istorie locală.

Concluzia la care ajung este că această bază patrimonială a Lupșei este impresionantă, suficient de bogată și de interesantă, de originală și doar a noastră, pentru a constitui substanța unui turism cultural consistent și atractiv.

Avem lucruri de pionierat zonal și național, avem unicate naționale, avem participări semnificative în revoluții, războaie, rezistența ortodoxă la catolicism, avem instituții de mare valoare – un cnezat, un protopopiat, un șantier minier de suprafață, unicat național, de senzație turistică, un sat și o biserică înecată cu o istorie fabuloasă etc.

Am să relev în succesiunea capitolelor din volumul “LUPȘA și ISPITA TURISMULUI” (volum apărut sub egida ACADEMIEI OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA Secția de Istorie și Arheologie) câteva din aceste valori de patrimoniu, cu poveștile lor captivante pentru oricine poate fi turist la Lupșa.

Ioan VLAD CNEAZUL

„Entuziasmul și încrederea d-lui I. Vlad în posibilitatea de a face din meleagurile lupșene o zonă prosperă sunt molipsitoare, fiindcă se întemeiază pe realități și se exprimă în formulări de acțiuni concrete.

Vestigiile istorice, natura generoasă, cultura populară, tradițiile etnografice, folclorul, vrednicia oamenilor, oferă temeiuri solide pentru proiecte și acțiuni de promovare a turismului și agroturismului ecologic… este nevoie doar de acțiune fermă și înțelept coordonată, de oameni cu inițiativă, pricepere și dăruire, deciși să folosească toate șansele pentru a aduce schimbări, în acord nu numai cu tradiția, ci și cu cerințele și valorile erei integrării și globalizării.

Deci, fii ai satului, întoarceți-vă cu dragoste și recunoștință spre locul binecuvântat al obârșiei voastre și dovediți că știți să înmulțiți «talantul» ce v-a fost încredințat!”. (subl. I.V.) Prof. Lucia SIMIONAȘ, n. Popa, fiică a satului; „Lupșa – aur și oameni”, vol. IV, pag. 909

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.