Marea întoarcere
Pe 27 mai anul acesta Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, vorbind la o întâlnire cu reprezentanții poporului, a anunțat începerea unui proces numit „Marea întoarcere”.
Programul, numit „Marea Întoarcere”, prevede construirea de orașe și sate pe teritoriile eliberate, care vor fi locuite de oamenii alungați de pe aceste meleaguri în urmă cu mai bine de treizeci de ani, care visează să se reîntoarcă pe plaiurile natale.
Șeful de stat al Azerbaidjanului a spus că sunt necesare condiții pentru întoarcerea oamenilor. De la sfârșitul anului 2020, în țară au fost efectuate lucrări de amploare pentru curățarea minelor, refacerea infrastructurilor rutiere, energetice și de utilități, construirea de zone industriale, facilități administrative și sociale în regiunile economice Karabah și Zanghezurul de Est.
Cea mai importantă dintre cele cinci direcții de bază ale strategiei de dezvoltare pe termen lung a țării – „Priorități naționale pentru dezvoltare socială și economică: Azerbaidjan 2030” – este „Marea întoarcere către teritoriile eliberate”.
De fapt, toate proiectele de infrastructură, industria și agricultura, implementate pe scară largă în regiunile economice Karabah și Zanghezurul de Est au ca scop construirea rapidă a orașelor și satelor, popularea acestora de către cetățeni azerbaidjeni. Implementarea eficientă a „Marii Întoarceri” va accelera dezvoltarea potențialului bogat de resurse al regiunii, precum și procesul de integrare al Karabahului în economia națională.
Deja în luna mai a acestui an, primii locuitori ai satului Agali au început să se stabilească pe teritoriile lor natale din regiunea Zanghilan. Iar din 19 până pe 25 iulie, a avut loc prima etapă a relocării în masă a cetățenilor țării în regiunea Agali, ridicată de la zero, a cărei construcție a fost realizată de mai bine de un an pe baza conceptului Smart Village.
Familiile relocate sunt foste persoane strămutate intern, printre care se numără mulți nativi din satele Primul Agali și al Treilea Agali, distruse în timpul primului război din Karabah. Înainte de ocupația armeană, acest teritoriu administrativ unea trei sate, în care locuiau în total 675 de oameni. În satul Agali au fost relocate 41 de familii (peste 200 de persoane). Îi așteptau case gata mobilate, cu toate facilitățile.
Până de curând, majoritatea migranților locuiau în așezări temporare. Potrivit legislației în vigoare, după revenirea la locurile de reședință permanentă, aceștia pot apela la măsurile de protecție socială stabilite pentru ei de către stat timp de trei ani.
Statutul lor social este destul de divers – sunt pensionari și gospodine, reprezentanți ai specialităților de inginerie și agricultură, antreprenori, precum și medici, profesori etc. Procesul de relocare va continua în următoarele luni.
Până în prezent, sunt 1457 de oameni din cele trei foste sate Agali, iar aproximativ 90% dintre aceștia și-au exprimat dorința de a se întoarce în regiunea nou creată.
Proiectul Agali „Smart Village” din regiunea Zanghilan este alcătuit din cinci componente, inclusiv construcția de întreprinderi, case, dezvoltarea energiei alternative, introducerea de sisteme informatice care pot fi utilizate pentru gestionarea irigațiilor, sistemului de gaze etc. Pe suprafața de 110 hectare, prima etapă a lucrărilor de construcție a fost deja finalizată folosind materiale ecologice și inovatoare pentru 200 de case, patru clădiri nerezidențiale cu două etaje, o școală pentru 360 de elevi și o grădiniță pentru 60 de copii.
În timpul procesului de construcție a fost introdus un sistem de încălzire „ecologic”, s-a creat iluminat „inteligent” și gestionare a deșeurilor. În cadrul proiectului a fost gândită și componenta de producție și economică a noii așezări. Aici se creează un centru analitic și de date, un sistem inteligent de control al sistemelor de irigare și o suprafață însămânțată de 600 de hectare, se construiesc ferme automatizate și magazine de procesare, dronele vor fi utilizate activ pentru controlul culturilor și polenizarea terenurilor.
Se preconizează utilizarea activă a surselor de energie regenerabilă, în special au fost instalate panouri solare: toate clădirile rezidențiale, clădirile sociale și administrative, facilitățile de catering, precum și procesarea și producția de produse agricole vor fi asigurate de energie regenerabilă.
Iar odată cu dezvoltarea creșterii de animalele în sat, se vor stabili producția de compost, îngrășăminte și producerea de biogaz. Punctele de servicii sociale vor începe să funcționeze. Există, de asemenea, un centru medical, un oficiu poștal regional și sunt planificate o serie de proiecte pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Se pare că numărul locuitorilor din Agali va crește în curând. A fost deja elaborat și prezentat șefului statului un proiect de extindere a satului, unde se preconizează construirea a încă 150 de case, inclusiv clădiri rezidențiale cu două și trei etaje. Lărgirea satului și formarea de întreprinderi agricole, comerciale, de servicii și alte întreprinderi este o condiție cheie pentru sustenabilitatea pe termen lung a comunității. Desigur, la început comunitatea va fi sprijinită în principal din bugetul de stat. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece absența satelor învecinate populate cu infrastructură dezvoltată va necesita timp pentru a organiza viața bine stabilită a primilor săteni, pentru a le crea locuri de muncă și pentru a organiza accesul la piețe.
În vederea sprijinirii și găsirii unui loc de muncă în Agali, au fost organizate traininguri pentru 30 de săteni prin Agenția de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și alte organizații. Participanților li s-au oferit informații detaliate despre activitățile antreprenoriale, li s-au pus la dispoziție echipamente, materii prime și componente pentru organizarea muncii în domeniile service auto, construcții, reparații electrocasnice, comerț etc.
De asemenea, anul acesta a fost aprobat și un program de investiții care va fi și el completat. Veniturile suplimentare la bugetul de stat vor fi mobilizate pentru refacerea teritoriilor eliberate. Cu cât economia noastră se dezvoltă mai puternic, cu atât mai repede vom restabili toate teritoriile eliberate.
În general, în prima etapă au fost selectate multe sate din fiecare regiune, unde vor începe lucrările cu prioritate. După care, pe măsură ce oamenii se întorc, alte locuri vor fi restaurate. Desigur, în primul rând, a fost necesar să se aprobe masterplanurile pentru orașele mari. De exemplu, masterplanurile pentru orașele Agdam, Fizuli, Șușa și Zanghilan au fost aprobate, iar lucrările au început deja. Toate aceste lucrări se realizează din bugetul de stat. Nu am primit niciun ajutor de nicăieri, nici împrumuturi, nici donații sau cadouri, ne bazăm pe propriile forțe, așa cum am trăit și am obținut succesul pe cont propriu.
Luând în considerare amploarea renașterii regiunii Karabah (din 2021, aici au fost investite 4,4 miliarde de manați prin linia de stat), implementarea lucrărilor de construcție a drumurilor, realizarea de comunicații și alte întreprinderi contractante, locuitorii din Agali vor avea oportunități suplimentare de angajare. Noii rezidenți ai regiunii Zanghilan pot conta pe locuri de muncă în sectoarele energiei, gazelor și apei etc., deoarece proiectele de creare a clusterelor agro-industriale și activități de dezvoltare urbană vor începe în curând în această regiune.
Experiența dobândită în Agali va fi implementată în curând și în alte proiecte din regiunea Zanghilan. Astfel, pe o suprafață de 6.000 de hectare, o interprindere mixtă azerbaidjano-turcă desfășoară încă de anul trecut lucrări pregătitoare pentru crearea celui mai mare parc agricol DOST din regiune, specializat în creșterea animalelor. Aici vor fi create și întreprinderi de prelucrare, o parte semnificativă a produselor fiind planificată să fie exportată în Turcia. În apropierea complexului va exista o localitate pentru lucrătorii societății mixte cu toată infrastructura modernă necesară.
Este de remarcat faptul că experiența satului Agali în introducerea tehnologiilor „verzi” și digitale va fi aplicată în al doilea „sat inteligent” – Dovletyarly, situat în regiunea Fizuli. Este planificată instalarea de panouri solare aici pentru a genera energie electrică, precum și introducerea de sisteme digitale pentru dezvoltarea acvaculturii și a fermelor de păsări.
Zanghilan se numără printre regiunile în care în primul rând se preconizează accelerarea lucrărilor de construcție cu master planuri aprobate. Planurile principale pentru unele orașe eliberate au fost deja elaborate. Astfel, construcția centrului administrativ a regiunii Zanghilan va fi realizată ținând cont de integrarea în natură și transformându-l într-un oraș-parc.
La elaborarea planului general al orașului Șușa, accentul principal a fost pus pe păstrarea moștenirii sale istorice grandioase. În consecință, cheia este dezvoltarea clusterelor de agrement și turistice în Șușa, unde monumentele istorice și culturale sunt restaurate deja de doi an. Aici se modernizează hotelurile, se preconizează construirea de noi hoteluri, iar fondul de locuințe este restaurat. De asemenea, reamintim că Azerbaidjanul a accelerat lucrările pentru formarea unei infrastructuri aviatice în regiunea Karabah, fără de care primirea în masă a turiștilor străini este imposibilă. În octombrie anul trecut, un aeroport internațional a fost pus în funcțiune în regiunea Fizuli, construcția unui port aerian în Zanghilan este de așteptat să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, lucrările pregătitoare au fost accelerate pentru construirea rapidă a unui aeroport internațional în Lacin.
Potrivit majorității experților locali și străini, instrumentul ideal pentru întoarcerea persoanelor strămutate intern la casele lor este crearea unei rețele de zone industriale și clustere agrare în zonele eliberate, formarea unui mecanism eficient de sprijinire a inițiativelor private, construirea de întreprinderi orientate spre export. Locul de frunte în cadrul proiectului „Marea Întoarcere” este ocupat de regiunea Agdam, care se va transforma în curând într-un centru industrial al regiunii Karabah.
Aici a început construcția unui oraș complet nou pentru zeci de mii de locuitori. Iar lângă viitoarea zonă rezidențială funcționează deja Parcul Industrial Agdam, unde sunt înregistrate deja nouă întreprinderi pe o suprafață de 190 de hectare. Lucrările de construcție vor începe în august. Rezidenții intenționează să implementeze proiecte cu o valoare totală a investiției de până la 60 de milioane de manați, care vor crea peste o mie de locuri de muncă permanente.
Conform calculelor preliminare, odată cu dezvoltarea zonei industriale vor fi mai întâi amenajate 76 de hectare și vor fi atrași 30-40 de antreprenori. Activitățile lor sunt concentrate în principal pe producția, prelucrarea și logistica materialelor de construcție, a produselor agricole etc. cu potenţial mare de export. În a doua etapă, restul teritoriului zonei industriale va fi dezvoltat, vor fi atrase investiții în valoare de 110 milioane de manați și vor fi create mii de noi locuri de muncă.
Un cluster de producție și servicii de o scară comparabilă va fi organizat în regiunea Jabrayil: se pregătesc și lucrările de proiectare și construcție pentru formarea unui parc industrial cu o suprafață de 200 de hectare. Vorbim despre „Zona Economică Valea Arazului”, căreia i se atribuie rolul de principal hub de producție al întregii regiuni economice Zanghezurul de Est. Teritoriul parcului industrial va fi împărțit în zone agricole, industriale, sociale și tehnice.
Este planificată crearea de centre logistice și comerciale, complexe de depozitare, puncte de vânzare angro și cu amănuntul, o flotă de camioane, benzinării, puncte de reparații auto și alte echipamente. În apropiere de Araz se va forma și o zonă rezidențială, urmând să fie construită o localitate care să găzduiască peste o mie de locuitori. Într-un cuvânt, aici se vor crea toate condițiile nu doar pentru o viață confortabilă și prosperă pentru populația locală, ci și pentru transformarea regiunii într-un centru economic foarte dezvoltat.
În general, prima etapă a planului de redresare în trei etape până în 2040 în regiunea economică Karabah este planificată să fie finalizată în 2026. Prima etapă include procesul de restaurare a centrelor urbane Agdam, Fuzuli, așezărilor Hadrut, Sugovușan și a altor 32 de sate. Este planificată transformarea așezărilor Hadrut și Sugovușan, satelor Talîș și Tug în importante obiective turistice și s-au prezentat statistici privind locurile de muncă care vor fi create în diferite zone ale regiunii economice Karabah.
Amintiți-vă că victoria curajoasei noastre Armate în Războiul Patriotic de 44 de zile sub conducerea Președintelui și a victoriosului Comandant-Șef Suprem Ilham Aliyev a permis compatrioților noștri, care își tânjeau țara de aproape 30 de ani, să se întoarcă pe plaiurile lor natale, pe teritoriile eliberate de sub ocupație.
Pe vremea când erau refugiați, erau mereu înconjurați de atenția și grija statului nostru. Linia strategică definită de marele lider Heydar Aliyev și continuată de președintele Ilham Aliyev în acest domeniu are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor strămutate intern, asigurarea protecției sociale, a angajării acestora și este în prezent implementată consecvent. Prim-vicepreședintele Mehriban Aliyeva este întotdeauna sensibilă la problemele legate de persoanele strămutate intern și ajută la rezolvarea problemelor acestora.
După strălucita Victorie câștigată în Războiul Patriotic, sub conducerea președintelui Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev și cu participarea activă a prim-vicepreședintelui Mehriban Aliyeva, teritoriile eliberate de sub ocupație sunt fundamental restaurate, pe scară largă sunt implementate proiecte pentru a crea infrastructură de transport, industrială, comercială și turistică cu mai multe fațete, accelerând renașterea Karabahului și a Zanghezurului de Est, se efectuează lucrări de restaurare gigantică și lucrări de construcție sunt în desfășurare.
Lucrări constructive pe scară largă care vizează restabilirea unei vieți decente pe meleagurile noastre istorice, inclusiv angajarea pe aceste teritorii a unui număr mare de lucrători implicați în lucrările de deminare pentru a asigura securitatea durabilă în regiune și, în același timp, relocarea oamenilor din Zanghezurul de Est, ca primă etapă a marii întoarceri, condiționează nu numai infrastructura modernă, ci și un stil de viață confortabil și accesul la serviciile publice.
Azerbaidjanul desfășoară o muncă constructivă uriașă pe teritoriul său. Armenia își continuă provocările.
În ceea ce privește ultima provocare a Armeniei, în primul rând, trebuie menționat că partea azerbaidjană a acordat Armeniei timp să elibereze și să returneze orașul Lacin, satele Zabuh și Sus până la sfârșitul lunii august 2022. De fapt, am fost rugați pentru această dată de către armenii locali care locuiesc în Karabah pe teritoriul unde sunt staționate temporar forțele ruse de menținere a păcii. Și am fost de acord cu asta.
Declarația din 10 noiembrie 2020 prevede clar că va fi amenajat un nou drum, iar planificarea și aprobarea trebuie asigurate în termen de trei ani. În timpul ultimelor negocieri din 9 noiembrie 2020 – care au avut loc prin medierea președintelui Rusiei Vladimir Putin, conducerea Armeniei, precum și Rusia însăși (care a participat activ la aceste negocieri), președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a insistat asupra obligativității includerii acestui articol, deoarece drumul care leagă Armenia de Hankendi trece prin orașul Lacin. Dacă partea azerbaidjană nu ar fi insistat asupra includerii acestui articol, atunci orașul Lacin s-ar afla într-un coridor foarte îngust, de doar 5 km, iar relocarea persoanelor strămutate intern într-un timp scurt ar fi fost imposibilă.
Acum se desfășoară lucrări la scară largă în întregul Karabah și în Zanghezurul de Est, inclusiv construcția rapidă a acestui drum a fost stabilită de președintele Ilham Aliyev ca sarcină principală. Azerbaidjanul a construit acest drum în doar un an. Lungimea sa este de 32 de kilometri. Anterior, imediat după Războiul Patriotic de 44 de zile, am început negocierile cu partea rusă cu privire la traseul acestui drum. Adică acest drum nu a apărut de la sine. Am căzut de acord cu asta. Au fost mai multe trasee, până la urmă l-am ales pe acesta ca cea mai optimă variantă. Ministerul Apărării al Rusiei, la cel mai înalt nivel, a fost de acord cu noi pe această rută și a aprobat-o. Dacă ar fi fost altfel, atunci Azerbaidjanul nu ar putea construi un drum pe teritoriul aflat sub controlul temporar al Rusiei. Se pot trimite cerere către organele oficiale ale Rusiei, există toate documentele despre cum a fost construit acest drum, toate aprobările. Desigur, nu am fost obligați să-l coordonăm cu Armenia, pentru că acest lucru nu o privește în niciun fel pe Armenia. Armenia a fost anunțată unde va fi punctul de ieșire la granița cu Armenia, iar ei, la rândul lor, trebuiau să aducă un nou drum până în acest punct. Dar, din păcate, nu au făcut acest lucru pentru a trage de timp.
Când am început să construim noul drum Lacin, ne-am adresat Armeniei prin intermediul părții ruse și ne-am oferit să construim un tronson de drum de 8-9 km pe teritoriul Armeniei. Dar partea armeană a refuzat, spunând că va construi ea însăși această porțiune de drum. Însă Armenia abia acum a început să elaboreze un studiu de fezabilitate după ce am trimis o scrisoare oficială părții ruse că vom finaliza acest drum pe 5 august și cerem să transferăm posturile contingentului de menținere a păcii de pe vechiul drum pe cel nou. Când am trimis această scrisoare, probabil că și partea armeană a făcut cunoștință cu ea. O zi mai târziu, Armenia a anunțat că vrea să înceapă justificarea economică a acestui drum și că va fi construit până la sfârșitul anului 2023. Adică, de fapt, este o manipulare. Pas complet frivol și inadecvat.
Armenii care locuiesc în Karabah au apelat la noi și ne-au rugat să le dăm timp până la sfârșitul lunii august. Și noi, dând dovadă de bunăvoință, am fost de acord cu asta. În același timp, armenii care locuiesc în Karabah ni s-au adresat cu rugămintea ca partea azerbaidjană să construiască și un drum neasfaltat lung de 4 kilometri până la punctul care va fi conectat la granița cu Armenia. Am fost de acord și cu asta. Dar, desigur, oamenii stabiliți ilegal în orașul Lacin, satele Zabuh și Sus trebuie retrași. Prezența lor acolo este în esență o crimă de război, deoarece este împotriva regulilor Convenției de la Geneva. Țara ocupantă nu poate efectua așezări ilegale pe teritoriile ocupate. Aceasta este o crimă de război. Poate că armenii care locuiesc acolo, care au venit din Siria, Liban, nu știu acest lucru, dar conducerea Armeniei este foarte conștientă de acest fapt.
Toate acestea demonstrează încă o dată că Azerbaidjanul este angajat în toate obligațiile pe care și le-a asumat. Am construit acest drum și am făcut alți pași, am lucrat pe baza acestor angajamente. Armenia este pur și simplu din nou angajată în incitare. Din păcate Armenia nu a renunțat încă la pretențiile ei teritoriale asupra Azerbaidjanului. În plus, trebuie să înțeleagă că tărăgănarea timpului nu va funcționa. Dacă ei cred că într-un an sau un an și jumătate ceva se va schimba în favoarea lor, atunci se înșală. Se poate schimba ceva, dar în favoarea noastră, pentru că situația geopolitică din lume și regiune este evidentă. Puterea în creștere a Azerbaidjanului este atât militară, economică, cât și politică.
Un alt rezultat al acestor evenimente este că autoritățile armene își pierd capacitatea de a influența armenii care trăiesc în Karabah. Dimpotrivă, autoritățile azerbaidjene își sporesc posibilitățile de influență. Motivul pentru aceasta este că armenii care trăiesc în Karabah văd clar că autoritățile armene nu sunt capabile să-și rezolve problemele – nici de securitate, nici economice, nici financiare, nici altele. Dimpotrivă, au văzut că autoritățile azerbaidjene îi tratează ca pe propriii lor cetățeni, cu cât înțeleg mai devreme acest lucru, iar acest proces este deja în curs, cu atât va fi mai bine pentru noi toți. Când tocmai am început să construim drumul, forțele ruse de menținere a păcii, parcă, ne-au protejat constructorii de populația locală, sau ei de noi, constructorii noștri, erau acolo. După ceva timp au plecat, iar în ultimele 6-7 luni nu a existat nici un soldat rus de menținere a păcii de-a lungul drumului, nu a fost nevoie de asta. Constructorii noștri au fost în contact cu armenii locali care locuiesc în satele de acolo, dintre care unii chiar ne-au ajutat, ne-au mulțumit pentru construirea unui drum atât de calitativ. Un astfel de drum de înaltă calitate nu a fost în istoria nu numai a Karabahului, ci nici a Armeniei. Drumurile construite de ei se prăbușesc astăzi, deși a trecut mai puțin de un an. Deci există deja contact, iar acest lucru este foarte important, contactul dintre oameni va servi pacea pe termen lung.
În procesul de normalizare care are loc astăzi între Armenia și Azerbaidjan, nu există nici un subiect despre Karabah. Aceasta este afacerea noastră internă. Astăzi nu se vorbește deloc despre vreun statut la masa de negocieri. Este vorba doar despre drepturile și securitatea armenilor care trăiesc în Karabah. Aceste drepturi și această securitate vor fi asigurate de statul azerbaidjan. După cum am menționat mai sus, unul dintre rezultatele importante ale acestor evenimente este că Armenia își pierde capacitatea de a influența evenimentele în curs, iar influența pozitivă a Azerbaidjanului crește. Armenii care trăiesc în Karabah trebuie să facă pasul corect, să înțeleagă că viitorul lor stă doar prin integrarea în societatea azerbaidjană. Altfel nu este posibil, Karabah este parte integrantă a Azerbaidjanului din punct de vedere economic, geografic și al transporturilor, o parte integrantă din punct de vedere al istoriei și dreptului internațional. Dacă cineva din nou, de dragul unui fel de populism sau, după cum se spune, din frică față de cineva, vorbește despre un fel de statut, de independență, atunci ar trebui să știe că el este primul dușman al poporului armean, pentru că armenii care trăiesc în Karabah nu vor avea nici statut, nici independență, nici privilegii speciale. Drepturile lor vor fi protejate în același mod ca drepturile cetățenilor azerbaidjeni, precum și drepturile reprezentanților altor naționalități care locuiesc în Azerbaidjan.
Dr. Huseyn N. Najafov,
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
al Republicii Azerbaidjan în România
În fotografii satul Agali în timpul ocupației și după eliberare