Măsuri economice decise de guvernul Tudose în ședința din data de 30 august a.c.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, de la 1 ianuarie 2018, de a deține și gestiona un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA aferente operațiunilor taxabile (achiziții de bunuri/servicii, livrări de bunuri/prestări servicii). De asemenea, instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, începând cu aceeași dată, de a deține un cont de TVA pentru încasarea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile realizate.
Guvernul a adoptat, în ședința de astăzi, printr-o ordonanță, instituirea plății defalcate a Taxei pe Valoarea Adăugată, în scopul reducerii evaziunii fiscale în domeniul TVA, ținând cont de faptul că există o diferență semnificativă între TVA încasată la bugetul de stat și taxa declarată în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în acest scop. Măsura este în avantajul contribuabililor corecți, care își achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat, întrucât va contribui la reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea acelor contribuabili care nu își plătesc datoriile către stat și utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri.
Se estimează că prin aplicarea noii măsuri vor fi obținute venituri suplimentare bugetare de circa 6 miliarde de lei până în anul 2020.
Mecanismul privind plata defalcată a TVA presupune în principal:
- Deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituții publice, înregistrate în scopuri de TVA, la instituții de credit și/sau unități ale Trezoreriei Statului. În cazul conturilor de TVA deschise la unități ale Trezoreriei Statului, costurile aferente deschiderii acestora și comisioanele aferente oricăror operațiuni în legătură cu acestea, se suportă de la bugetul Trezoreriei Statului, fără a fi percepute de la titularii de cont. Totodată, extrasele conturilor de TVA deschise la unități ale Trezoreriei Statului, vor fi puse gratuit la dispoziția titularilor de cont și în format electronic.
- Plata de către beneficiari – instituții publice, persoane impozabile, cu excepția persoanelor fizice neînregistrate și care nu au obligația de a se înregistra în scopuri de TVA, a TVA aferente operațiunilor taxabile în contul distrinct de TVA al furnizorului/prestatorului
- Virarea/depunerea de către furnizor/prestator în contul său de TVA a TVA aferente diferenței între încasările și plățile în numerar, precum și a TVA aferente încasărilor cu carduri de debit/credit sau cu substitute în numerar, în termen de 7 zile lucrătoare de la încasare;
- Utilizarea sumelor din acest cont distinct de TVA pentru achitarea de către furnizor/prestator a taxei aferente achizițiilor sale furnizorilor/prestatorilor săi, precum și a taxei datorate bugetului de stat;
- Posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular doar cu aprobarea ANAF și instituirea unui termen de maximum 3 zile lucrătoare în care se aprobă transferul de către ANAF;
- Interzicerea retragerii în numerar a unor sume din contul de TVA.
Potrivit actului normativ adoptat de Executiv, în perioada premergătoare aplicării obligatorii a măsurii, respectiv 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenții economici pot opta pentru aplicarea opțională a plății defalcate a TVA, aceștia beneficiind de unele facilități precum:
- anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiții;
- acordarea unei bonificații de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Actul normativ mai prevede, printre altele:
- instituirea obligației persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a își vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data la care aplică opțional mecanismul;
- înființarea Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA organizat de ANAF și în care sunt înscrise persoanele care optează pentru aplicarea plății defalcate a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017;
- instituirea unor contravenții și sancțiuni specifice pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în cadrul actului normativ, după cum urmează:
- stabilirea unei perioade de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia să se corecteze erorile;
- în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile;
- după termenul de 30 de zile, pentru fapte precum nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronată a contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.
În România, Taxa pe Valoarea Adăugată reprezintă cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat, reprezentând 23,1% din venituri, în 2016. Deși România a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA, printre care taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA care are drept consecință refuzul deducerii taxei atât la persoana al cărei cod a fost anulat, cât și la beneficiar, se confruntă în continuare cu cel mai ridicat nivel al GAP-ului de TVA (raportul dintre TVA datorată și neplătită la buget și obligația totală de TVA de plată) la nivel comunitar.
ANAF și-a asumat creșterea ratei de conformare voluntară la plată pentru TVA la 85% în 2018, urmând ca acest indicator să ajungă la 90% până în 2020.
Calendarul utilizării caselor de marcat cu jurnal electronic, modificat
Calendarul introducerii caselor de marcat echipate cu jurnal electronic în locul aparatelor dotate cu role jurnal pe suport hârtie se modifică pentru companiile mari și mijlocii, însă se menține termenul pentru contribuabilii mici și, totodată, termenul final de implementare pentru dotarea tuturor operatorilor economici cu aparate de marcat noi, care este 1 august 2018. Măsurile au fost stabilite printr-o Ordonanță adoptată astăzi în ședința de Guvern.
Astfel, pentru utilizarea exclusivă a caselor de marcat cu jurnal electronic se introduce un termen comun, 1 iunie 2018, atât pentru firmele mari, cât și pentru cele mijlocii, decalat față de termenele prevăzute în prezent de lege, 1 ianuarie 2018 pentru firmele mari, respectiv 1 aprilie 2018 pentru firmele mijlocii.
Modificarea are scopul să ducă la evitarea eventualelor dificultăți care pot să apară în dotarea contribuabililor cu noile aparate de marcat, de exemplu, indisponibilitatea, la data limită prevăzută de lege pentru dotarea unei categorii de contribuabili, a unor modele de aparate specifice activităților desfășurate de aceștia.
Data la care se va interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă pe suport de hârtie va coincide cu data limită la care utilizatorii au obligația să se doteze cu noile aparate de marcat, respectiv 1 august 2018, comparativ cu 1 octombrie 2017, termen prevăzut de legislația în vigoare.
Dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic și conectarea la sistemul informatic al ANAF contribuie la reducerea evaziunii fiscale, precum și la creșterea nivelului de fiscalizare și îmbunătățirea execuției veniturilor bugetare.
Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea treptată a aparatelor de marcat cu rolă jurnal a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, însă termenele inițiale au fost modificate ulterior. Situațiile în care contribuabilii au obligativitatea introducerii caselor de marcat electronic fiscale sunt specificate explicit de lege.*
De asemenea, prin Ordonanța adoptată de Guvern vor fi revizuite și reașezate sancțiunile contravenționale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv prin stabilirea acestora pe un interval valoric și nu în cuantum fix, așa cum prevede legislația în vigoare, luându-se în considerare principiul proporționalității dintre faptă și sancțiune, promovat și de legea prevenției, precum și de practica judiciară în domeniu.
Măsura are scopul să asigurare proporționalitatea și echitatea sancțiunilor contravenționale aplicate, transparența deciziilor luate de către agentul constatator și să descurajeze operatorii economici să repete săvârșirea aceleiași contravenții într-o anumită perioadă de timp. Sancțiunile revizuite intră în vigoare în zece zile de la data publicării Ordonanței de Guvern în Monitorul Oficial al României.
Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că, operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. De la această obligație, legiuitorul a exceptat încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999)
a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.
Măsuri pentru simplificarea accesului la fondurile europene
Guvernul a modificat, în ședința de astăzi, Ordonanţa de Urgenţă nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.
Scopul acestei modificări este accelerarea absorbției de fonduri europene prin facilitarea implementării proiectelor pe toate Programele Operaționale (Infrastructura Mare, Capital Uman, Competitivitate, Regional, Capacitate Administrativă).
Noile prevederi ale Ordonanței vizează, printre altele, următoarele:
- Lărgirea categoriilor de cheltuieli pentru care se poate aplica cererea de plată, astfel încât beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii să poată opta pentru plata salariilor, subvențiilor, burselor, premiilor și onorariilor și la cererea de plată nu doar la cererea de prefinanțare sau rambursare. Concret, prin această reglementare se flexibilizează implementarea și se reduce presiunea pe bugetul propriu al beneficiarului de fonduri europene.
- Flexibilizarea implementării proiectelor pentru operatorii regionali de apă și apă uzată. Astfel, sumele acordate operatorilor ca prefinanțare se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de aceştia până la cererea de rambursare finală. În acest fel, se vine în sprijinul operatorilor regionali pentru a implementa investițiile din proiecte fară a fi necesar ca aceștia să facă demersuri suplimentare pentru derularea proiectelor.
O altă modificare prevede ca pentru proiectele cu parteneri transnaționali, persoane juridice nerezidente care nu au sediu permanent pe teritoriul României, să se poată deschide cont în trezorerie prin împuternicit, pentru a putea utiliza cererea de plată (în plus față de cel al prefinanțării și/sau al rambursării).
Modificarea OUG 40/2015 este parte a demersului inițiat de Guvernul României de simplificare a accesului la fondurile europene, având ca obiectiv o mai bună susținere a beneficiarilor de fonduri europene.
Subvenții de la bugetul de stat pentru cultele acreditate ca furnizori de servicii sociale
Guvernul României a mai aprobat, astăzi, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.
Astfel, începând cu anul 2018, cultele recunoscute în România, acreditate ca furnizori de servicii sociale, vor putea beneficia de subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare pentru centrele de servicii sociale pe care le administrează.
Posibilitatea cultelor de accesare a subvențiilor de la bugetul de stat era reglementată încă din anul 2011, prin Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, numai că, până în acest an, nu au fost modificate Legea nr.34/1998 și normele de aplicare a acesteia.
Noul act normativ mai stabilește că, în situația în care, pe parcursul anului, se suplimentează creditele bugetare pentru acordarea de subvenții, MMJS va avea posibilitatea să încheie convenții pentru subvenționarea acelor centre de servicii sociale care, deși au întrunit punctajul minim necesar de 60 de puncte, nu au putut fi finanțate începând cu prima lună a anului din cauza neîncadrării în limita bugetului aprobat.
Tot din 2018, în cazul în care legea bugetului de stat pe anul pentru care se acordă subvenția nu este aprobată, poate fi încheiată o convenție provizorie pentru o lună.
Hotărârea de Guvern aprobată astăzi mai prevede posibilitatea de alocare în întregime a sumei destinate programului, iar în acest fel unitățile de asistență socială situate pe ultima poziție în clasament – după aplicarea criteriilor de departajare pentru cele care obțin același punctaj – pot primi subvenții diminuate, cu încadrarea în bugetul aprobat.
Programul de subvenționare a asociațiilor și fundațiilor care administrează unități de asistență socială funcționează neîntrerupt de peste 17 ani, atât cu fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale, cât și cu fonduri de la bugetul local.
În acest moment, în registrul furnizorilor de servicii sociale acreditați sunt înregistrate 1.387 de asociații și fundații și 127 de culte care au obținut certificat de acreditare. Aproape jumătate din serviciile sociale pentru care MMJS a eliberat licență de funcționare, adică 1.206, sunt ale furnizorilor privați de servicii sociale, care includ asociații, fundații, culte, precum și 64 de operatori economici cu scop lucrativ.
Sursa: gov.ro