Mesajul lui Eminescu pentru circari din Sfatul țării

Se împlinesc, astăzi, 134 de ani de când Mihai Eminescu a părăsit această lume și s-a mutat în Pacea Domnului.

Printr-o simplă coincidență, desigur, astăzi s-a dat votul pentru învestirea noului guvern, care îl are ca prim-ministru pe președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Nu am pretenția ca, dată fiind această împrejurare, în sfatul țării, cineva să fi rostit numele „Sfântului preacurat a versului românesc” , așa după cum ne-a învățat Tudor Arghezi. Sau să fi propus un moment de reculegere în memoria Luceafărului.

M-aș fi așteptat, în schimb, ca, dată fiind semnificația acestei zile, măcar  câțiva dintre aleșii neamului să își fi amintit de îndemnul autorului „Cuvintelor potrivite”: „Pășiți încet, cu grijă tăcută, feții mei/Să nu-i călcați nici umbra, nici florile de tei”.

Bineînțeles, dacă le aveau undeva, într-un ungher de gând și de suflet. După cum m-aș fi așteptat ca niște anumiți doi parlamentai să se fi gândit mai bine înainte de a se da, încă o dată, în spectacol. Măcar de data asta!

Dar nu, cele două personaje-prototip ale spiritului primar, agresiv, au ținut cu tot dinadinsul să se adune și să se admire într-un grotesc spectacol de aceeași factură care le-a consacrat și care, din păcate, le-a adus și le întreține o deplorabilă notorietate.

Primul recital a fost cel al senatoarei Diana Șoșoacă. În aceeași notă de agresivitate și de vulgaritate și fără să aibă, nici de data aceasta, minima bună cuviință de a nu amesteca zbieretele sale cu nobile cuvinte pe care discursul său otrăvit le întinează într-un revoltător registru.

Cel de al doilea recital, de aceeași grobiană factură, a fost cel al lui Ludovic Orban. Una și aceeași persoană cu zelosul propagandist electoral de acum 9 ani care făcea spume la gură și nu se mai putea opri din delirul verbal cu care îl gratula pe cel pe care, acum, îl beștelește cu aceeași patetică râvnă. Fiind vorba, și atunci și acum, despre Klaus Iohannis!

Repet și întăresc, nu m-aș fi așteptat ca, în reuniunea de astăzi a celor două Camere ale Parlamentului, cineva să salute momentul învestirii noului Executiv recitând din versurile lui Mihai Eminescu. Dar mai multă decență cred că putem și trebuie să cerem până și de la asemenea personaje de jalnică notorietate. Ale căror recitaluri nu știu dacă și-au primit sancțiunile morale meritate.

Deși, dacă mă gândesc mai bine, cred că avem și cel mai meritat răspuns. Pentru ei și pentru circul pe care l-au provocat și astăzi.

Recitiți „Scrisoarea a III-a” și vă veți convinge că Mihai Eminescu a făcut-o, mai răspicat și mai neiertător decât oricare dintre noi: „Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de conici;/Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici’’.

Șerban Cionoff

jurnalul.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.