Ministrul Agriculturii, de acord cu utilizarea a trei tipuri de pesticide dăunătoare albinelor

Pe 29 aprilie 2013, în Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) se va relua votul legat de interzicerea, pe o perioadă iniţială de doi ani, a folosirii a trei tipuri de pesticide în Uniunea Europeană, care dăunează grav populaţiilor de albine. Pe 15 martie, interdicţia a întrunit o majoritate simplă, insuficientă însă pentru ca votul să fie validat. Ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, s-a numărat printre cei care au votat împotriva interdicţiei, chiar dacă, în mod direct, riscă să fie afectate familiile a a aproximativ 40.000 de apicultori români, iar indirect, milioane de mici fermieri autohtoni a căror producţie depinde de polenizarea pe care o fac albinele. Explicaţiile acestui vot criminal: interesele marilor proprietari de terenuri şi ale marilor producători internaţionali de pesticide. Află cum poţi să-i scrii şi să-l convingi pe ministru să-şi schimbe votul pe 29 aprilie.

Cât de gravă e problema

Interdicţia vizează trei pesticide bazate pe neonicotinoide (tiametozam, imidacloprid şi clotianidin). În Raportul Autorităţii Europeane pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), din 16 ianuarie 2013, arată că utilizarea acestor pesticide, prezintă riscuri majore pentru sănătatea albinelor. În acelaşi sens s-au pronunţat şi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice internaţionale şi ai organizaţiilor de apicultori din diverse ţări ale Europei şi Apimondia (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Apicole), care consideră pesticidele ca fiind cauza unor depopulări masive a familiilor de albine, ducând până la dispariţia acestora, efectivul de albine din multe ţări europene scăzând dramatic (în cazul Marii Britanii cu aproape 80%).

Pesticidele din această categorie se acumulează în apă, sol, în nectarul şi polenul plantelor, contaminându-le şi otrăvind insectele polenizatoare, dintre care cele mai importante sunt albinele (practic, substanţele le paralizează, provocând moartea). Un efect grav al insecticidelor pe bază de neonicotinoie e că se „stochează” în mediul înconjurător pentru mai mulţi ani (chiar peste zece ani).

Problema nu este, însă, doar a apicultorilor, ci a întregii agriculturi. „Apicultura şi albinele sunt un factor de stabilitate şi de menţinere a biodiversităţii. Produsele ca mierea, propolisul, lăptişorul de matcă şi altele reprezintă doar 10-15% din beneficii. Studii efectuate în SUA arată că 76-80% din toate produsele agricole depind de polenizarea făcută de albine. E vorba de beneficii de aproape 200 de miliarde de dolari. Din păcate, în România nu există studii similare pentru a estima acest impact economic”, susţine Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România. „Am văzut efectul acestor substanţe în alte ţări europene, precum Franţa, unde de pe suprafeţe întinse au dispărut albinele, dar şi alte animale şi păsări mici”, mai spune Ioan Fetea.

Acelaşi punct de vedere este susţinut şi de Aurel Maxim, cadru didactic la USAMV Cluj: „Albinele de pe Tera suferă suficient din cauza pesticidelor şi a poluării. Trebuie să se înţeleagă însă că albinele nu sunt doar o afacere a apicultorilor – dispariţia lor ar duce la o înjumătăţire a producţiei de alimente. A tututor acelor alimente care depind de polenizarea etnomofilă (făcută de insecte – n.a.)”.

Detalii pe voxpublica.realitatea.net

Comments

comments

Related posts

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Switch to desktop version