Nizami Ganjavi – geniu al poeziei azerbaidjene
Un reprezentant remarcabil al literaturii mondiale, un genial poet și cugetător azerbaidjan, Nizami Ganjavi, este una dintre personalitățile unice care au deschis o nouă pagină în istoria gândirii artistice a omenirii.
Moștenirea vie a marelui maestru, care a devenit o parte integrantă a spiritualității poporului nostru, a ocupat un loc demn în tezaurul valorilor culturale unice timp de mai multe secole.
Oamenii de știință nu au ajuns la un consens cu privire la momentul exact în care s-a născut poetul. Una dintre cele mai comune versiuni a fost nașterea sa la sfârșitul verii anului 1141. Această dată este recunoscută oficial de UNESCO, iar autorul însuși a indicat-o în poemul „Hosrov și Șirin” – „Știi horoscopul meu? Are în el un leu”.
Din rândurile de mai sus, se poate concluziona că Nizami s-a născut sub semnul zodiacal Leu. În aceeași parte a poeziei, putem găsi informații că la momentul scrierii acesteia, autorul avea 40 de ani și a început-o în 575, conform calendarului Hegirei.
Prin calcule matematice simple, se poate afla că Nizami Ganjavi s-a născut în anul 535, în 1147 conform sistemului nostru de cronologie. Anul acesta, Soarele a fost prezent în constelația Leului între 17 și 22 august, adică Nizami s-a născut cel mai probabil în acea perioadă.
Nizami și-a petrecut întreaga viață în orașul natal Gandja, așa că și-a pus numele Ganjavi. În secolul XII, Gandja a fost un centru nodal important pe Marea Rută a Comerțului.
Cu doi ani înainte de nașterea poetului, orașul a fost distrus de un puternic cutremur. Gandja a fost restaurat în mai mulți ani, motiv pentru care copilăria și tinerețea poetului a trecut în triste ruine.
Biografia lui Nizami este pe deplin conectată cu orașul natal, Gandja. Nu a considerat că este posibil să devină un poet cunoscut, nevrând să se despartă de libertatea de a crea.
Moștenirea poetică a lui Nizami este formată din cinci mari poeme sub titlul general „Hamse” („Cele cinci”) și gazele (lucrări poetici lirice).
Cinci poezii scrise de Nizami – „Comoara misterelor”, „Leyli și Majnun”, „Șapte frumoase”, „Cronica lui Alexandru cel Mare”, „Hosrov și Șirin” au intrat în tezaurul culturii mondiale.
De asemenea, moștenirea creației sale include o colecție de poezii „Divan” – din aceasta au supraviețuit 116 gazele, 30 “rubai” (catrene), câteva „kasidi” (una dintre formele poemului liric) și „cituri” (un poem cu o singură temă și o compoziție simplă ca proverb și aforism).
Nizami este un reprezentant al Renașterii Estice și Mondiale. Un reprezentant proeminent al literaturii mondiale, un geniu poet și gânditor azerbaijdan, Nizami Ganjavi, este una dintre rarele personalități care au deschis o nouă pagină în cronica ideilor artistice ale omenirii.
Moștenirea marelui artist, care a devenit parte integrantă a spiritualității poporului azerbaidjan, își menține de secole locul unic și demn în vistieria bogăției culturale fără egal a Orientului.
Opera lui Nizami este o contribuție nu numai pentru literatura Orientului, ci și a Occidentului.
Goethe îl considera pe Nizami unul dintre cei șapte poeți strălucitori din toate timpurile. Nizami Ganjavi a lăsat o amprentă profundă nu numai în literatura natală, ci în întreaga literatură mondială.
Creațiile sale au fost traduse în multe limbi, oamenii de știință din diferite țări studiază operele sale. Copii rare ale manuscriselor lucrărilor sale sunt păstrate în biblioteci și muzee prestigioase ale lumii. El a îndemnat oamenii la bunătate, compasiune, a susținut relațiile de prietenie între națiuni, a denunțat furios conducătorii- tirani și a visat la un regat al dreptății.
Forma de artă a poeziei lui Nizami este, de asemenea, perfectă. Tradițiile poetice stabilite de el au fost continuate de mulți poeți orientali (Amir Khusro, Ali Şir Nevai, Fuzuli etc.), ecouri ale temelor operelor sale pot fi văzute în literatura occidentală (Goethe, Gozzi, Shakespeare etc.).
Pentru Nizami Ganjavi, cel mai înalt criteriu de personalitate a fost umanitatea. Printre eroii acestui poet, care respinge cu fermitate discriminarea rasială, națională și religioasă, se numără turci, arabi, chinezi, indieni, negri, greci, georgieni etc., ne întâlnim cu reprezentanții diferitor culturi.
Poetul umanist nu se opune naționalității sau opiniilor religioase ale vreunuia dintre acești eroi aparținând diferitor religii.
Eroii săi luptă pentru dreptate, fericire publică și obiective înalte. Respectul pentru personalitatea umană și munca umană este una dintre temele principale ale operei poetului.
Lucrările lui Nizami Ganjavi sunt o oglindă a civilizației. El îi scoate pe oameni din ignoranță și conflict între ei și îi cheamă la unitate și reconciliere.
Nizami Ganjavi a fost și un mare patriot. A încercat să conecteze toate evenimentele pe care le-a descris cu Azerbaidjanul, pentru a glorifica trecutul patriei. În lucrările lui Nizami Ganjavi, dragostea patriei este combinată cu ideea de eroism în calea poporului nativ.
Născut în Azerbaidjan, în Gandja, pe pământ natal, și-a dezvoltat talentul, hrănit din originile poveștilor populare, transmițând caracterul eroilor populari, Nizami este legat în mod inseparabil de oamenii din Azerbaidjan cu întreaga sa viață și toată creativitatea sa. A trăit mândru și sincer. Porunca lui a fost străpunsă de credință profundă și adevăr.
Căsătoria lui Nizami cu o sclavă, trimisă ca dar, a devenit o provocare pentru societate. O sclavă în acele zile era o creatură nemulțumită, care ea însăși nu putea conta pe fericire, cu excepția faptului că stăpânul îi va fi milostiv.
Dar Nizami o numește pe ea soția sa, în fața tuturor, o introduce în casa lui și, în plus, îi face un portret, îi dă în lumea sa imaginea nemuririi, lucru la care nu se așteptau patronii care au propus pe ea saci de aur. Poetul nu a putut fi cumpărat sau corupt de luxul palatelor.
Covoarele s-au descompus în palatele sultanelor, palatele au devenit ruine, comorile au dispărut în diferite țări, iar lumii i-a lăsat poezii-comorile nemuritoare ale geniului uman.
Poemele lui Nizami dedicate înduioșătoarei iubiri a eroilor, au provocat un răspuns călduros de la creatorul nemuritorului “Faust”, Goethe, care a scris: „El îi afișează pe Majnun și Leyli, Hosrov și Șirin – cupluri iubitoare; ei sunt sortiți unul altuia prin premoniții, soartă, natură, obicei, înclinație, pasiune; despărțiți de capriciu, încăpățânare, șansă, constrângere și violență; din nou reuniți miraculos și, în sfârșit, din nou, într-un fel sau altul, sfâșiați unii de alții și despărțiți. Din acest conținut, în prelucrarea sa, rezultă o aspirație ideală, nicăieri găsita satisfacție.
Farmecul poeziilor este mare, diversitatea este nesfârșită”. Probabil, nu ar fi o exagerare să presupunem că marele Shakespeare, creatorul tragediei care este „cea mai tristă din lume” despre dragostea lui Romeo și Julieta, a fost inspirată din imaginile lui Majnun și Leyli. Se pare că Romeo și Julieta ar putea fi pe bună dreptate numiți „Majnun și Leyli ai Europei”.
Marele poet a murit pe 12 martie 1209 în Gandja, la vârsta de 68 de ani. La locul înmormântării sale a fost ridicat un complex memorial grandios, care se află la intrarea în orașul Gandja.
Poetul are monumente în mai multe capitale și orașe ale lume, pe lângă cele din Azerbaidjan.
Aniversările lui Nizami Ganjavi au fost întotdeauna sărbătorite în țara noastră. Aniversarea de 800 de ani a poetului genial a creat un punct de cotitură major în cercetarea și promovarea moștenirii sale.
Liderul național Heydar Aliyev, care abordează întotdeauna moștenirea literară și culturală clasică a Azerbaidjanului, a acordat o atenție deosebită moștenirii lui Nizami.
Decizia „Cu privire la măsurile de îmbunătățire în continuare a studiului, publicării și promovării moștenirii marelui poet și gânditor al Azerbaidjanului Nizami Ganjavi” adoptată în 1979 la inițiativa lui Heydar Aliyev a deschis noi perspective pentru studiul și promovarea creativității lui Nizami.
Sărbătorile de 840 de ani ale artistului nemuritor, desfășurate în 1981 cu inițiativa directă și participarea lui Heydar Aliyev, au devenit un eveniment semnificativ al vieții culturale a țării.
De asemenea, numele Liderului Național este asociat cu construcția și deschiderea stației de metrou Nizami în anul 1976, care este considerată una dintre perlele designului și arhitecturii din lume.
1991 a fost declarat de UNESCO anul Nizami în onoarea a 850 de ani ai poetului.
În 2011, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a semnat un decret cu privire la celebrarea solemnă a celei de-a 870-a aniversări a lui Nizami Ganjavi, iar Fundația Heydar Aliyev, condusă de prima vicepreședinte Mehriban Aliyeva, a publicat lucrările poetului traduse în mai multe limbi străine.
În 2012, conform decretului președintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a fost creat un centru internațional sub auspiciile Consiliului Internațional, cu scopul de a promova moștenirea marelui poet azerbaidjan, Nizami Ganjavi, în lume.
În legătură cu aniversarea a 880 de ani de la nașterea lui Nizami Ganjavi, președintele țării Ilham Aliyev a semnat un decret prin care 2021 a fost declarat „Anul lui Nizami Ganjavi”.
Această decizie este o expresie practică a atenției și a marii griji a statului independent Azerbaidjan față de moștenirea noastră literară clasică, pentru valorile noastre spirituale și recunoașterea gânditorilor remarcabili ai literaturii și culturii noastre.
Dr. Huseyn N. Najafov,
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
al Republicii Azerbaidjan în România