O naștere chinuită: Centrul Cultural Casa Artelor „Dinu Lipatti”
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a inaugurat, luni, Centrul cultural ”Dinu Lipatti”, odată cu acest eveniment având loc şi deschiderea celei de-a doua ediţii a festivalului ”I Love Lipatti”.
Noul centru îşi are sediul în casa unde artistul a trăit şi a creat, pe bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12. Aceasta a fost închiriată de PMB şi, potrivit municipalităţii, va fi introdusă în circuitul cultural al Capitalei.
„Dinu Lipatti este unul dintre primii zece pianişti ai lumii şi, din nefericire, nu am făcut foarte multe lucruri pentru Dinu Lipatti, noi, ca români, noi, ca bucureşteni. De aceea, în momentul în care doamna regizor Alice Barb a venit şi mi-a prezentat acest proiect, am spus imediat: ‘Da, trebuie să recuperăm această casă’. (…) Pentru a o salva de la degradare, am preluat-o deocamdată în chirie, poate vom putea să o şi achiziţionăm, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată. Am reuşit să reparăm cu fondurile Primăriei ceea ce era de recondiţionat, a fost amenajată şi iată că astăzi inaugurăm Centrul cultural ‘Dinu Lipatti’ din Capitala României, în Anul Centenar – 100 de ani de la Marea Unire, an în care trebuie să arătăm nu doar intenţiile bune, ci şi faptele cât se poate de concrete faţă de înaintaşii noştri”, a declarat primarul general, Gabriela Firea.
Ea a promis că va mai căuta o clădire pentru a fi dedicată lui Lipatti.
„Acest centru, cu siguranţă, pentru primii vizitatori pare foarte mic, dar el are o încărcătură simbolică şi o încărcătură puternică şi de aceea fac o promisiune în faţa dumneavoastră (…): vă promit că voi mai căuta o altă clădire, mai generoasă ca dimensiuni, pe care să o dedicăm, de asemenea, geniului lui Dinu Lipatti”, a afirmat edilul.
Firea a declarat că va continua să investească în cultură câtă vreme va fi primar general.
„S-a spus în repetate rânduri că Bucureştiul are foarte multe urgenţe, traficul – prioritatea numărul unu, şcolile, spitalele, eventual gropile din asfalt, după ninsoare. Da, toate acestea sunt urgenţele noastre şi lucrăm în fiecare zi. (…) Niciodată o sumă investită în cultură, aşa cum, din nefericire, am citit, nu este o sumă pierdută, ratată sau prost investită, în detrimentul altor domenii, dimpotrivă. Întotdeauna investiţia în cultură ne-a adus atât de multe satisfacţii”, a adăugat Firea.
Directorul fondator al Casei Artelor „Dinu Lipatti”, Alice Barb, a spus că, disperată la aflarea veştii că această casă are probleme, stă să se dărâme, este scoasă la licitaţii sau chiar se află pe punctul de a fi transformată într-o crâşmă, s-a dus la primarul Firea. „M-am dus la domnia sa şi i-am spus: Vă rog, aşa ceva nu se poate întâmpla!”, a menţionat Barb.
În opinia sa, Lipatti va rămâne unul dintre cele două-trei genii muzicale recunoscute la nivel internaţional pe care le-a dat România.
Ea a amintit şi că acum 101 ani pe 19 martie se năştea Dinu Lipatti.
„Dacă vreţi să mai faceţi un spaţiu pentru Dinu Lipatti, am două propuneri şi ştiţi cât de încăpăţânată sunt. Se poate face un parc Dinu Lipatti lângă noi şi poate, cine ştie, veţi reuşi să faceţi atât de necesara, de celebra şi de dorita sală de concert de 2.500-3.000 de locuri, care, după părerea mea, ar putea şi chiar ar trebui să poarte numele lui Dinu Lipatti, pentru că, la urma urmei, el a fost cel mai mare concertist al acestei ţări”, i-a spus Alice Barb lui Firea.
Participanţii la eveniment au putut admira o expoziţie de fotografie dedicată lui Dinu Lipatti, care este deschisă la Centrul cultural de pe bulevardul Lascăr Catargiu.
De asemenea, soprana Irina Iordachescu, tenorul Lucian Corchiş, actriţa Daniela Nane şi pianista Mădălina Paşol au susţinut un moment artistic, „Integrala Liedurilor” lui Dinu Lipatti.
Locuința marelui artist, până mai ieri uitată de autorități
Dincolo de gestul, lăudabil de altfel, al autorităților, ceea ce rămâne ascuns sub preșul amatorismului edililor este faptul că, până mai ieri, 2016, imobilul, proprietate a tatălui pianistului, a fost scos la vânzare, de două ori, ultima oară pentru suma de 1.908.339 de euro, prețul primului demers fiind stabilit la 2.54 milioane de euro.
Casa urma să fie cumpărată prin licitaţie publică. Proprietatea, construită la 1902, în stil eclectic, opera arhitectului Petre Antonescu a făcut obiectul și al unei petiții online inițiate de un cetățean britanic, Orlando Murrin, îndrăgostit de muzica lui Lipatti.
Corespondență Murrin – Sever Voinescu, ministru al Culturii în august 2016:
Dragă Sever Voinescu,
Vă scriu pentru a vă atrage atenția asupra unei amenințări iminente la adresa patrimoniului cultural al Bucureștilor. Nu sînt politician și nici activist, ci un iubitor de muzică din Londra. Săptămîna trecută am fost în București și am descoperit o situație îngrozitoare, pe care aș vrea să o aduc în atenția Dilemei Vechi. Mulți dintre bucureșteni cunosc bijuteria arhitecturală care se află pe Bulevadrul Lascăr Catargiu nr 12 și care a fost casa în care familia lui Dinu Lipatti a locuit între 1930 și 1943. Casa a supraviețuit cutremurului și resistematizării bulevardului, dar se află abia acum sub pericolul demolării. Proprietatea ar putea să fie locul ideal al unui mic muzeu în onoarea lui Lipatti. Acum, casa este scoasă la vînzare – licitația e iminentă – pentru o sumă foarte mare (aproximativ 1,9 milioane euro). Acest preț este, probabil, calculat în funcție de valoarea terenului în vederea unei viitoare dezvoltări imobiliare, chiar dacă această casă este monument istoric. Dacă această casă va fi vîndută la adevărata ei valoare, la un preț realist, atunci ar fi posibilă lansarea unei campanii de salvare a ei și, apoi, de transformare într-un muzeu mic și splendid în onoarea marelui vostru artist national. Dacă această casă va fi pusă la pămînt de buldozere, atunci va fi prea tîrziu.
Aș putea ajuta cumva? Ce aș putea face eu? Ați dori să puneți această chestiune în paginile revistei dumneavoastră, atrăgînd atenția asupra acestui scandal?
Comunitatea internațională s-a mobilizat deja pentru salvarea casei. Reîntors din București, am lansat o petiție online, care a strîns, în doar trei zile, peste 800 de semnături. Acum cîteva zile am trimis o scrisoare deschisă către ministrul român al culturii. Strîng, deocamdată, semnături și din partea unor oameni din comunitatea muzicală internațională – pianiști, pedagogi, critici muzicali, editori – pentru o altă scrisoare deschisă care să arate ministrului că lumea întreagă privește cazul. Anul viitor va fi centenarul Lipatti și ar fi de-a dreptul tragic să vedem că, în ciuda enormei prețuiri internaționale care i se acordă, casa lui s-ar pierde.
Sper că veți putea oferi sprijin publicistic acestei cause.
Cu stimă,
Orlando Murrin
Răspunsul lui Sever Voinescu
Vă mulțumesc pentru mesaj, dar mai ales pentru că nu ați rămas insensibil la soarta acestei case splendide. Din ceea ce știu, casa a ajuns să fie scoasă la licitație pentru că proprietarul nu a putut restitui unei bănci creditul pe care îl garantase cu acest imobil (casă și teren). O licitație inițială nu a putut găsi un cumpărător pentru un preț de peste 2,5 milioane de euro, iar acum banca încearcă din nou, cu un preț de pornire ceva mai scăzut, dar, cum bine sesizați, tot astronomic. Ideea unui muzeu Dinu Lipatti la București este excelentă, mai ales în așteptarea centenarului. După cum, probabil, știți, există o Casă Memorială „Dinu Lipatti” la Ciolcești, Argeș, în vila ridicată de tatăl muzicianului pe la începutul anilor 1930 – era un fel de „casă de la țară” a familiei. Spun asta nu pentru a vă răspunde că undeva, în România, există, totuși, o casă memorială dedicată artistului, ci pentru a sublinia lipsa unei case memoriale Dinu Lipatti din oraşul în care ar fi trebuit, mai ales, să existe: la București, orașul în care Dinu Lipatti s-a născut și a crescut. Într-adevăr, socotind cît de important este Dinu Lipatti pentru pianistica mondială, dar și cît de puțini artiști de cota lui a produs România, un muzeu Lipatti la București apare ca o datorie pentru noi. Dar, mai întîi, să o luăm cu începutul. Să aflăm mai precis ce e cu imobilul și să vedem cum ar putea statul sau municipalitatea să-l răscumpere pentru a-l transforma în muzeu.
În final, poate merită reamintit că, după al Doilea Război Mondia, în Lascăr Catargiu 12 a mai locuit și familia academicianului Alexandru Graur.
Al dumneavoastră,
Sever Voinescu
Poziția oficială a ministerului:
„Ministerul Culturii continuă să urmărească cu atenţie acest caz, considerând necesare anumite precizări. Casa Dinu Lipatti este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, având codul B-II-m-B-18330, prin urmare, este imobil protejat prin Legea 422/2001 cu privire la protecţia monumentelor istorice. Conform legii, casa nu poate fi vândută spre a fi demolată, demolarea se face doar printr-o procedură de declasare, ceea ce nu este cazul în acest moment. De asemenea, conform legii 422/2001, vânzarea unui imobil monument-istoric trebuie să respecte o serie de reglementări.” ( poziție Ministerul Culturii, 2016)
Abia acum, sesizate de ridicolul situației în care s-au băgat ”multumită” propriei ignoranțe, autoritățile au demarat procedura de suspendare a vânzării prin licitație, prevalându-se exact de acele reglementări pomenite de către minister, chestiuni importante dar ignorate de către organizatori.
Conform autorităților, înainte de a scoate clădirea la licitație, vânzătorii erau obligați prin lege să anunțe instituțiile care pot exercita dreptul de preempțiune al statului, fapt ce nu a fost pus în practică.
„În consecință, orice act de vânzare pe orice cale, fie voluntară sau pe calea executării silite, a unui imobil monument istoric care nu respectă prevederile art. 4 din Legea nr. 422/2001 este lovit de nulitate”, a informat Primăria București, în septembrie 2016.
Ulterior avea să vină și decizia transformării imobilului în ceea ce este el astăzi: Centrul Cultural Casa Artelor „Dinu Lipatti”.
Casa în care a locuit marele pianist si compozitor Dinu Lipatti are șase camere și două în pod, zidăria este din beton, iar tâmpăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic și mochetă, iar în baie, gresie.
Suprafata utilă este de 260,15 metri pătrați, iar a terenului de 707 metri pătrați.
„Era o clădire cam ciudată. O casă de un rococo bastard, elegantă şi totodată disproporţionată, care parcă stă în genunchi. Seamănă cu un om cu torsul mare şi cu picioare scurte, fiind lipsită de acele nobile proporţii, care se mai pot întâlni în Bucureşti la unele case vechi”, nota Valentin Lipatti, fratele muzicianului român, iar Ana Lipatti (mama pianistului) descrie sumar locuinţa: „Casa noastră din Bucureşti era totdeauna scăldată în lumină”, amintind că odaia lui Dinu „era exact lângă a mea, cea a soţului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară”.
Imobilul a fost executat silit după ce actualii proprietari nu au putut onora un credit bancar.
Sursa: AGERPRES; Radio România Muzical