OMS își face autocritica pentru reacția la pandemie

Ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, a cerut o „resetare globală a luptei împotriva pandemiilor”, în timp ce Germania şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au anunţat crearea la Berlin a unui nou Centru de Informaţii privind Pandemiile şi Epidemiile, cu obiectivul de a răspunde viitoarelor provocări sanitare cu ajutorul celor mai recente instrumente tehnologice, precum analiza datelor sau inteligenţa artificială, anunță Reuters.

Omenirea este încă insuficient pregătită în faţa pandemiilor şi trebuie să identificăm riscurile epidemice şi pandemice cât mai repede posibil, oriunde ele apar în lume. În acest scop, trebuie să consolidăm sistemul de supraveghere global de alertă timpurie printr-o colectare îmbunătăţită a datelor sanitare şi analize de risc interdisciplinare”, a mai spus Jens Spahn, referindu-se la activitatea noului centru de la Berlin. În deplin acord, șeful OMS, care a anunțat că va candida pentru un nou mandat, atrage atenția că „vor apărea şi alte virusuri cu potenţial de declanşare a unor pandemii”.

Pe de altă parte, două rapoarte despre reacția Organizației Mondiale a Sănătății la extinderea vertiginoasă a pandemiei arată că organizaţia a avut o reacție lentă în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce priveşte emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost „întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

Mai departe, în perioada în care era nevoie de o reacţie faţă de primele focare, „OMS ar fi trebuit să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aştepte aprobarea ţărilor celor mai afectate – printre care, desigur, China… – sau sfaturile Comitetului său de Urgenţă”, notează raportul.

Bineînțeles că organizația arată cu degetul spre state și guverne, documentul notând că „omenirea nu era pregătită pentru o ameninţare de acest tip, demonstrând o lipsă de abilitate colectivă pentru a prezice evoluţia pandemiei, nu doar în aspectele sale sanitare, ci şi în cele sociale şi economice. Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează raportul, care adaugă că „este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real” – alte cuvinte pentru aceeași amintită intenție a Germaniei.

Un al doilea raport, redactat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, abundă în critici similare şi arată că în 2020 a existat „o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală”.

Viitoarea adunare generală a OMS va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.