ONU: „Prăbușirea climatică a început”
„Prăbușirea climatică a început”, a deplâns șeful ONU într-o declarație făcută pe 6 septembrie 2023, ca reacție la anunțul recordului mondial al temperaturilor de vară în emisfera nordică (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1138262); iulie și august au fost cele mai calde luni înregistrate vreodată, a anunțat și Observatorul European Copernic.
„Planeta noastră tocmai a îndurat un sezon cald – cea mai fierbinte vară înregistrată”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres.
A fost cel mai călduros august înregistrat – cu o marjă largă – și a doua cea mai fierbinte lună înregistrată după iulie 2023, conform setului de date ERA 5 Copernicus Climate Change Service (C3S).
Potrivit agenției europene, luna august în ansamblu a fost cu aproximativ 1,5°C mai caldă decât media preindustrială din perioada 1850-1900.
Întinderea gheții de mare din Antarctica a atins un niveluri scăzute record
„Clima noastră explodează mai repede decât putem face față, cu evenimente meteorologice extreme, care lovesc fiecare colț al planetei”, a adăugat domnul Guterres.
În plus, întinderea gheții marine din Antarctica a rămas la un nivel scăzut record pentru această perioadă a anului, cu o valoare lunară cu 12% mai mică decât media.
Aceasta este de departe cea mai semnificativă anomalie negativă pentru luna august 2023 de când au început observațiile prin satelit la sfârșitul anilor 1970.
Întinderea gheții arctice a fost cu 10% sub medie, dar cu mult peste minimul record din august 2012. În general, și în ciuda a trei ani succesivi de La Niña, fenomenul opus El Niño care a mascat parțial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai fierbinți măsurați vreodată.
Deteriorarea calității aerului
Căldura extremă remarcată în anii 2022 și 2023, combinată cu incendiile de pădure și praful din deșert, a avut ca efect degradarea calității aerului, dar și repercusiuni măsurabile asupra sănătății umane și asupra mediului, spune OMM, menționând că schimbările climatice cresc intensitatea și frecvența valurilor de căldură. În același timp, fumul de la incendiile de vegetație dăunează sănătății oamenilor, ecosistemelor și culturilor.
„Valurile de căldură degradează calitatea aerului, având un impact asupra sănătății umane, ecosistemelor, agriculturii și asupra vieții noastre de zi cu zi. Schimbările climatice și calitatea aerului nu pot fi tratate separat. Ele merg mână în mână și trebuie abordate împreună pentru a rupe acest cerc vicios”, a spus secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte observată vreodată în Europa. Valul de căldură prelungit a dus la creșterea concentrațiilor de ozon la nivelul solului și de particule.
Sute de site-uri de monitorizare a calității aerului au înregistrat niveluri de ozon peste limita recomandată de ghidurile de calitate a aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), și anume 100 μg m-3 pentru 8 ore de expunere.
Această situație s-a produs mai întâi în sud-vestul Europei, apoi în Europa centrală și în cele din urmă în nord-est, în urma răspândirii valului de căldură pe tot continentul. În 2023, ”luna iulie a fost cea mai caldă înregistrată, cu căldură intensă în multe zone din emisfera nordică, situație care a continuat până în august”, a spus Taalas.
În acest context, valurile de căldură și seceta sunt propice declanșării incendiilor forestiere, care apoi se dezvoltă rapid atunci când întâlnesc vegetație uscată și ușor combustibilă. Astfel de situații pot duce la creșterea emisiilor de aerosoli.
În plus, depunerea atmosferică a compușilor de azot în aval de incendii are, de asemenea, un impact asupra ecosistemelor – un fenomen care va crește odată cu încălzirea globală și valurile de căldură. Incendiile au devastat zone uriașe din Canada, au provocat pagube tragice și decese în Hawaii și au provocat pagube grave și pierderi de vieți omenești în regiunea mediteraneană.
În California și nord-vestul Statelor Unite, OMM a declarat că a descoperit că incendiile au contribuit în mod semnificativ la depunerea de azot în mai multe ecosisteme naturale, depășind adesea pragurile critice de încărcare.
„Incendiile sunt responsabile pentru scăderea calității aerului la niveluri periculoase pentru milioane de oameni și pentru mutarea norilor de fum peste Atlantic și în Arctica”, a mai spus Taalas.
În ceea ce privește impactul agricol, pierderile de recolte din cauza ozonului variază în medie între 4,4% și 12,4% pentru culturile alimentare de bază la nivel global. Pierderile de grâu și soia pot ajunge chiar la 15% până la 30% în principalele regiuni agricole din India și China.
OMM estimează că schimbările climatice sunt, prin urmare, responsabile pentru o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură, iar această tendință este de așteptat să continue.
Din ce în ce mai mulți oameni de știință cred că valurile de căldură vor crește riscul incendiilor forestiere, precum și gravitatea acestora. Calitatea aerului și clima sunt inseparabile una de cealaltă, subliniază OMM.
„Valurile de căldură și incendiile de vegetație sunt strâns legate. Fumul de incendiu conține un amestec de substanțe chimice care dăunează nu numai calității și sănătății aerului, ci și plantelor, ecosistemelor și culturilor și duce la creșterea emisiilor de carbon și, prin urmare, la niveluri de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a explicat domnul Lorenzo Labrador, autorul raportului și om de știință în rețeaua OMM de monitorizare a atmosferei globale.
În plus, temperaturile ridicate, asociate cu cantități semnificative de aerosoli și, prin urmare, particule, au avut repercusiuni asupra sănătății și bunăstării umane.
Calitatea slabă a aerului are un impact asupra sănătății ecosistemului, deoarece poluanții atmosferici precum azotul, sulful și ozonul sunt depuși pe suprafața Pământului din atmosferă și absorbiți de plante, ceea ce dăunează mediului și reduce randamentul culturilor.
Nu mai avem momente de pierdut pentru a evita haosul climatic
Liderii trebuie să intensifice acum presiunea pentru a găsi soluții la problema climatică, a spus Guterres. „Încă putem evita cel mai rău haos climatic – și nu avem nici un moment de pierdut”, a conchis el.
Separat, un raport publicat în mai 2023 de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și Biroul Meteorologic al Regatului Unit a arătat că există o șansă de 98% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să fie cel mai călduros din istorie și o șansă de 66% că temperatura va depăși temporar media 1850-1900 cu 1,5°C în cel puțin unul dintre acești cinci ani.
Schimbarea climatică compromite cvasi-totalitatea Obiectivelor Dezvoltării Durabile
În acest an, la jumătatea perioadei de înfăptuire a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, noi date arată că schimbările climatice au compromis aproape toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, a avertizat pe 14 septembrie 2023 un nou raport elaborat de mai multe instituții ONU, sub coordonarea Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1138557): potrivit acestui nou document, planeta este departe de a atinge obiectivele climatice stabilite. Și această situație subminează eforturile globale de combatere a foametei, sărăciei și a problemelor de sănătate, îmbunătățirea accesului la apă curată și energie și multe alte aspecte ale dezvoltării durabile.
În 2015, statele membre ONU s-au angajat pentru o viziune a dezvoltării, care ține cont de bunăstarea umană și de limitele planetei.
Opt ani mai târziu, raportul OMM prezintă o evaluare intermediară a acestui program, înainte de încheierea sa programată în 2030. Și este o observație a eșecului: doar 15% dintre obiective sunt pe drumul cel bun.
La nivel global, aproape totul este compromis din cauza schimbărilor climatice, de exemplu foametea în lume, accesul la apă sau chiar sănătatea, viabilitatea oceanelor și rezistența orașelor.
„2023 a demonstrat pe deplin că schimbările climatice sunt o realitate. Temperaturile record înregistrate pe Terra au făcut ca pământurile să fie arzătoare și mările încălzite, în timp ce evenimentele meteorologice extreme fac ravagii în întreaga lume. Știm că acesta este doar începutul, dar răspunsul global este departe de a fi adecvat”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres.
Printre aspectele evidențiate, raportul notează că emisiile totale de dioxid de carbon (CO2) provenite de la combustibilii fosili au crescut cu 1% la nivel global în 2022, comparativ cu 2021.
Estimările inițiale arată că emisiile globale de CO2 de origine fosilă între ianuarie și iunie 2023 au crescut cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2022; specialiștii au calculat că politicile actuale de atenuare a încălzirii climatice vor duce la o încălzire globală estimată la aproximativ 2,8°C în acest secol, comparativ cu nivelurile preindustriale.
Sunt necesare reduceri imediate și drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
„În acest moment crucial al Istoriei, la jumătatea drumului către atingerea ODD-urilor, comunitatea științifică este unită în eforturile sale de a asigura prosperitatea oamenilor și a planetei”, a spus secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Raportul la care ne referim descrie în special modul în care prognozele meteo ajută la stimularea producției de alimente și la apropierea obiectivului Foame Zero (ODD 2).
Cu toate acestea, ONU estimează că aproape 670 de milioane de oameni ar putea suferi de foame în 2030, în parte din cauza unor evenimente climatice extreme care perturbă fiecare dintre pilonii securității alimentare (acces, disponibilitate, utilizare și stabilitate).
În ceea ce privește sănătatea și bunăstarea (ODD 3), raportul arată că schimbările climatice și evenimentele extreme, cum ar fi valurile de căldură, vor crește semnificativ sănătatea precară și decesele premature. Urbanizarea rapidă expune mai mulți oameni la riscuri. Poluarea aerului, de exemplu, este o amenințare majoră pentru sănătatea urbană și este asociată cu aproape 7 milioane de decese premature pe an.
Legat de apă curată și canalizare (ODD 6), schimbările climatice exacerbează riscurile legate de apă, cum ar fi inundațiile și secetele. Schimbările în tiparele precipitațiilor, ratele de evaporare și rezervele de apă reprezintă provocări semnificative pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.
În ceea ce privește energia curată, raportul notează că evenimentele meteorologice extreme și schimbările climatice amenință și realizarea ODD 7, deoarece modifică capacitatea și cererea de aprovizionare cu energie, făcând tranziția la energie curată mai imprevizibilă și potențial mai costisitoare.
Aceste observații ale ONU vin într-un context climatic tensionat: între 1970 și 2021, au fost înregistrate aproape 12.000 de dezastre cauzate de fenomene meteorologice, climatice și hidrologice extreme, însumând peste 2 milioane de victime și 4,3 trilioane de dolari daune economice; peste 90% dintre decese și 60% din pierderile materiale au avut loc în economiile în curs de dezvoltare, ceea ce pune în pericol dezvoltarea durabilă. Creșterea globală a temperaturilor a fost însoțită de o creștere a fenomenelor meteorologice extreme.
Probabilitatea ca temperatura medie anuală a suprafeței globale să depășească temporar nivelurile preindustriale cu 1,5°C pentru cel puțin unul dintre următorii cinci ani este de 66% și crește în timp.
Până acum, progresul a fost foarte limitat în reducerea decalajului dintre realitate și angajamentele pentru 2030 – adică decalajul dintre reducerile emisiilor promise de țări și reducerile necesare pentru a îndeplini obiectivul de temperatură globală.
Pentru a atinge aceste ODD, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 30% și 45% până în 2030, iar emisiile de CO2 se apropie de zero până în 2050, ceea ce va necesita transformări la scară largă, rapide și sistemice.
Unele schimbări climatice viitoare sunt inevitabile și potențial ireversibile, dar fiecare fracțiune de grad și tonă de CO2 contează pentru a limita încălzirea și pentru a atinge ODD, se mai arată în raport.
Temperaturile au atins maxime record în întreaga lume în 2023
Recordul anterior din martie 2016 a fost depășit: îm lunile de vară – iunie-iulie-august – s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a detaliat Observatorul European Copernic, iar prima decadă din septembrie 2023 a fost foarte călduroasă, fapt pentru care 2023 va fi probabil cel mai călduros an din Istoria înregistrată a Pământului.
Emisfera sudică, unde multe recorduri de căldură au fost doborâte în mijlocul iernii sudice, nu a fost cruțată. „Sezonul iunie-iulie-august 2023”, care corespunde verii din emisfera nordică, unde trăiește marea majoritate a populației lumii, „a fost de departe cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C”, a anunțat programul european Copernicus.
În general, luna august 2023 a înregistrat cea mai mare temperatură lunară medie la suprafața mării înregistrată vreodată pentru orice lună, această temperatură fiind 20,98°C. Temperaturile de la suprafața mării au depășit recordul anterior – din martie 2016 – în fiecare zi de august 2023.
2023, din ianuarie până în august, este al doilea cel mai fierbinte an înregistrat după 2016, un an marcat de un puternic episod El Niño.
„Oamenii de știință au avertizat de mult despre consecințele dependenței noastre de combustibilii fosili”, a mai spus șeful ONU.
„Emisfera nordică tocmai a cunoscut o vară extrem de călduroasă, cu valuri de căldură repetate, care au alimentat incendii devastatoare, au afectat sănătatea, au perturbat viața de zi cu zi și a cauzat daune de durată mediului”, a avertizat într-un comunicat de presă, Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
„În emisfera sudică, reducerea gheții marine din Antarctica a fost literalmente ieșită din comun, iar temperatura de la suprafața mării a atins din nou un nou record. Trebuie remarcat faptul că acest lucru are loc înainte ca impactul încălzirii climei, produs de fenomenului El Niño să fie resimțit pe deplin, impact ce are loc de obicei în al doilea an de la debutul acestuia”, a insistat el.
Emilian M. Dobrescu
Pingback: „Prăbușirea climatică a început” – Ultima Oră - newsflash