La pas prin : Palatul Știrbey din Buftea
Palatul Știrbey este situat la 20 de kilometri de București, în orașul Buftea, județul Ilfov.
Lucrările pentru construirea clădirii au început în anul 1850, la dorința domnitorului Țărilor Românești, Barbu Dimitrie Știrbey. Palatul a fost prevăzut cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Mai târziu, urmașii domnitorului mai adaugă încă două etaje clădirii și i-au adus modificări arhitectonice în stilul Tudor (Stilul își are originea în timpul Angliei medievale și reprezintă ultima etapă a arhitecturii acestei perioade. Denumirea vine de la Dinastia Tudorilor ce a fost întemeiată de regele Henry al VII-lea). Lucrările de finalizare a construirii palatului au fost făcute de către fiul lui Barbu Dimitrie Știrbey, Alexandru B. Știrbey, în anul 1863.
În timpul Primului Război Mondial, acesta a fost loc de refugiu pentru Regina Maria și cinci dintre copii săi. În anul 1917 este rechiziționat de armata germană, iar Mareșalul August von Mackensen își stabilește aici locuința. Tot aici s-a negociat ”Pacea cu Puterile Centrale”, numită Pacea de la Buftea, semnată la 5-18 martie 1918, prin care România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Munților Carpați.
De-a lungul timpului clădirea a fost mărită treptat, ultima extindere având loc după Primul Război Mondial. Se poate observa, într-o fotografie din anul 1920, cum ultimul nivel al părții dinspre sud-est a fost completată cu alte spații de locuit. La demisol era bucătăria, la parter erau dispuse sălile de recepție, sufrageria, salonul mare, biblioteca și salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea cele ale invitaților.
La sfârșitul anului 1957, Domeniul Știrbey devine propietatea guvernului și al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Între anii 1958-1959 se vor realiza lucrări de reparații, refaceri și restaurări a exteriorului și interiorului palatului. Propietatea care a aparținut familiei Știrebey, cuprinde Palatul Știrbey, structurat pe patru nivele și cu o suprafață de 2.000 mp, care cuprinde 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă palat se găsesc serele domnești, care au aproximativ 3 hectare, capela, turnul de apă și Palatul Mic. Imediat după venirea comuniștilor la putere, palatul a găzduit o parte a Institutului ”Ana Aslan” și a servit ca depozit de vinuri și casă de oaspeți pentru Nicu Ceaușescu.
În anul 1990, prin hotărârea Guvernului României, privind trecerea patrimoniului Partidului Comunist Român în propietatea statului, Palatul Știrbey a trecut în administrare la Ministerul Culturii. În anul 2000 trece în administrația Regiei Autnonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat și este deschis publicului. În anul 2006, domeniul Știrbey a fost retrocedat moștenitorilor familiei, prin decizia a Curții Europene a Drepturilor Omului iar palatul a fost închis publicului. În anul 2007, palatul a fost vândut firmei Bucharest Arena cu suma de 9 milioane de euro. Aceasta a amenajat în clădire un restaurant de cinci stele și spații de cazare în regim exclusivist ce funcționează și astăzi.
Capela Sfânta Treime
Alături de palat a fost construită capela familiei, între anii 1850-1890, în stil neogotic, după proiectul arhitectului austriac Theophil von Hansen, cu altar și gropniță, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu D. Știrbey, al prințului Alexandru B. Știrbey și ale rudelor acestora. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara.
Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia