Palme între București și Bruxelles care pot deveni pumni în gură
Un bărbat cu funcție înaltă la Bruxelles, cu balbă albă tunsă îngrijit, la frizeria UE, a tras de urechi puterea de la București, ceea ce a opărit profund orgoliul național deținut – așa cum banca deține tezaurul – exclusiv de domnii Dragnea și Tăriceanu. Arhiereul politic, cu un nume lung, a spus că în România se petrec, începând cu obsesia schimbării legilor justiției, lucruri grave care ne pot aduce sancțiuni și mai grave, făcând să fie mai lungă distanța dintre țara democrată de pe Dâmbovița și exigențele clubului în care am intrat cu sforțări. Pe cât de greu ați intrat, pe atât de lesne veți ieși dacă o țineți tot așa, pare a fi – în rezumat – mesajul.
Culții în cap de acasă – mi-am zis eu, încrezător în abilitățile diplomatice ale urmașilor lui Titulescu – îl vor contrazice inteligent, iar discursurile ce vor fi ținute la Bruxelles de doamna Dăncilă, vor tempera și vor reașeza pacea între capitala Europei unite și capitala cu cea mai mare clădire din lume în care stă la taifas un Parlament gigant. Aș! Mesajele sunt de mamă. Ce se bagă ăsta în ciorba de potroace a independenței noastre, le muma-n…
Domnul Tăriceanu, care dorește să fie noul președinte pesedist al României, și-a expus și el arțagul, acompaniidu-l – cu un surplus de oratorie – pe stăpânul și binefăcătorul său, Dragnea. Comentariile pe care le citesc în media on-line-istă țin, în majoritate, isonul puterii opărite din cancelariile patriei, supărarea fiind pornită de o imixtiune și o imbecilitate. Ăia nu pricep, spune președintele Senatului, că legile Justiției sunt reparate în favoarea magistraților care, până acum n-au putut judeca în deplină libertate, cu cortina unor paragrafe căzute pe ochi, care le împăienjeneau privirea. Nu sunt făcute să-l apere pe el, Tăriceanu, pe – Doamne ferește – Dragnea, ci pentru justiția dreaptă la care are dreptul poporul. Poporul suveran e ținta, iar Bruxelles-ul – fir-ar al dracului – nu vrea binele poporului român peste care dă cu pestă porcină ca să cumpărăm porcii lor. Bine a zis domnul Daea – noi porci vom avea și nu ne dăm bătuți. A zis așa, într-o doară, că milioanele de euro pentru despăgubiri vin, 70 la sută, din UE, dar ce mai contează pe lângă onoarea de familist șifonată.
Un singur comentariu umoristic strică amar unanimitatea – să ne asociem cu Rusia, Belarus, Iran și să batem palma cu Coreea de Nord, că tot e la modă. Să ieșim din UE, lăsându-i cu buza umflată, că și Marea Britanie a ieșit și să le arătăm semnul ăla strămoșesc, cu deștul petrecut printre dește.
Mă gândesc, totuși, că arțagul olguțelor noastre ar trebui domolit, să nu ne suim poalele în cap – fiindcă Dragnea are destule poale în preajmă care pot juca strălucit rolul chivuțelor din Obor – și să gândim meșterit dialogul. Dacă nu ca Iorga și Titulescu, măcar ca unii mai recenți care, abil, ne-au îndesat în UE. Zău, așa!