Parlamentul a blocat în 2015 trei inițiative legislative ce limitau sau blocau exportul de lemn neprelucrat. Se mai miră cineva?

Aplicația ”Ia statul la întrebări” este un instrument online lansat în anul 2014 de România Curată, al cărui scop este să ușureze accesul publicului la informațiile de interes public.

Legea 544/2001 permite oricărui cetățean să ceară instituțiilor statului să îi furnizeze informațiile de relevanță publică. În primul rând, ”Ia statul la întrebări” este un tool facil, care ajută cetățenii să pună întrebări către un număr de 5471 autorități centrale și locale. Nu mai ai nevoie să-ți irosești timpul pentru a căuta coordonate de contact și apoi să te întrebi dacă ai trimis la adresa potrivită. Nu trebuie nici măcar să-ți bați capul cu găsirea unei formule de adresare potrivite. Ci doar să știi ce vrei să afli de la respectiva autoritate. Răspunsul primit îți va parveni ție, însă va fi înglobat și într-o bază de date publică ce conține întrebări și răspunsuri pe diferite subiecte trimise sau primite de la diferite autorități, tocmai pentru a nu-ți mai irosi timpul adresând întrebări către o autoritate care a mai răspuns anterior la aceeași întrebare.

Multe din răspunsuri conțin și informații surprinzătoare. De pildă, la întrebarea unui cititor: ”Ce masuri veti lua pentru ca Romsilva sa-si indeplineasca rolul pe care nu reuseste sa si-l asume de 25 de ani incoace?”, un secretar de stat din Ministerul Apelor și Pădurilor, Istrate Ștețco, admite că în cadrul Romsilva au avut loc și încălcări ale legii. Cităm: ”Deși regia în general și-a îndeplinit rolul pentru care a fost înființată, totuși nu pot fi trecute cu vederea unele deficiențe în actul de administrare a pădurilor statului, semnalate de-a lungul timpului, precum și unele fapte ilegale grave comise în fondul forestier de către personalul silvic sau cu complicitatea directă a acestuia. Din acest motiv, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, își propune să monitorizeze cu maximă atenție și exigență activitatea regiei și să adopte măsuri corespunzătoare în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanță sau în cazul constatării de încălcări ale prevederilor legale comise de către personalul salariat al regiei”. Vezi aici răspunsul oficial al MAP.

Într-un alt răspuns adresat unui alt utilizator al aplicației, aflăm că Schweighofer, cel mai mare procesator de masă lemnoasă al României (și al Europei), cu aproximativ 2 milioane de metri cubi de lemn achiziționate în urmă cu un an (conform ZF) și deținător al unei suprafețe de peste 14.000 ha de pădure, a împădurit în anul 2016, doar 57 ha, însă pentru 2017 programul de împăduriri al Schweighofer își intensifică ritmul, crescând cu 2 ha, de la 57 la 59 hectare împădurite. În termeni relativi, asta înseamnă o intensificare a activităților ce vizează regenerarea forestieră de 3,5% comparativ cu anul precedent. Totodată, din răspunsul Ministerului Mediului, aflăm că Schweighofer nu exploatează masă lemnoasă din păduri, ci e doar ”cumpărător” al enormelor volume de lemn care intră pe porțile fabricilor sale.

De asemenea, din răspunsurile oferite de oficialul Ministerului Mediului, aflăm că politicienii s-au luptat să ”nu interzică” și să ”nu limiteze” exporturile de bușteni și cherestea, măsură ce ar fi condus la o încurajare a investițiilor în unități de procesare a materialului lemnos în produse cu valoare adăugată ridicată.

Secretarul de stat Istrate Ștețco a făcut o trecere în revistă a inițiativelor legislative eșuate, care vizau descurajarea exportului de lemn brut și minim procesat: ”Problema limitării sau interzicerii totale a exporului de lemn neprelucrat a făcut obiectul unor inițiative legislative care nu s-au finalizat. Astfel, în primăvara anului 2015 Guvernul a promovat două proiecte de Ordonanță de Urgență care vizau suspendarea temporară a exportului de material lemnos precum și reglementări mai strice în ceea ce privește exporturile de material lemnos. Primul proiect prevedea suspendarea exportului de material lemnos sub formă de buștean, cherestea și lemn de foc pe o perioadă limitată, până la data de 31 august 2015. Acest proiect a fost blocat la Ministerul Justiției până la expirarea termenului prevăzut în proiectul de act normativ. Ce de-al doilea proiect de Ordondanță de Urgență privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase, cu aplicabilitate până la data de 31 decembrie 2015 a fost aprobat în Senatul României, dar a fost respins cu unanimitate de voturi în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților. Ultimul exemplu în acest sens îl constituie Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn (Pl-x nr. 835/2015) care nu a fost susținută de Guvernul României, având în vedere argumentele pertinente prezentate de Ministerul Afacerilor Externe.

Folosește și tu aplicația ”Ia statul la întrebări” pentru a fi informat și pentru a ajuta la întărirea instituțiilor statului.

Sursa: Romania Curata

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.