Paza pădurilor vs asigurarea silvică

           Doamna ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană a ținut să informeze că s-a legiferat să se asigure din fondurile statului paza tuturor suprafețelor de pădure, care astăzi nu sunt nepăzite (circa 450.000 ha), indiferent de forma de proprietate sub care funcționează acestea. Dintr-un sumar calcul rezultă că pentru acoperirea cu paza necesară a tuturor suprafețelor de păduri, vor fi favorizate circa 15.000 de ocoale silvice care va trebui să-și angajeze personalul necesar pentru a desfășura activitatea menționată. Este posibil ca prin aceasta, toate ocoalele silvice să-și mărească exagerat numărul de angajați în domeniul pazei, activitate care s-au dovedit până acum ca fiind total ineficientă.
Partidul Ecologist Roman ridică următoarele întrebări:

  • Ce mijloace materiale se vor pune la dispoziția noilor paznici de pădure pentru a se autoapăra și a face față cerințelor activității de pază? Din precizările făcute în lege nu se înțelege mai nimic, sau poate că se va asigura un fluier, o lanternă, un telefon mobil și probabil un baston, care, sub aspectul eficienței acestora în fața mafiei pădurilor vor fi egale cu zero;
  • Ce vor păzi acești noi paznici ai pădurilor? Probabil că în majoritatea cazurilor se vor concentra pentru paza fostelor suprafețe de pădure care astăzi sunt pline de cioate, dar care sunt raportate în scripte că ”falnice păduri seculare”, probabil și cu mențiunea că sunt grav atacate de omizi sau de diverși dăunători care s-ar putea să le usuce.

            Problema devine ridicolă dacă te gândești la eficiența activităților stabilite prin această lege, care din start evidențiază că vor fi ineficiente atât în fața unei mafii a pădurilor bine structurată și organizată, cât mai ales la numeroasele riscuri la care vor fi expuși viitorii paznici.

            Singura motivație a introducerii acestei prevederi este că se va da posibilitatea justificării cheltuirii în mod legal a unor sume impresionante de bani din bugetul statului pentru asigurarea salariilor noilor paznici de păduri (circa 60.000), fără a mai avea însă resursa financiară necesară de a mai face investiții în refacerea zonelor defrișate, terenuri care impun și o stabilizare urgentă a versanților dezgoliți. Formal, această prevedere are un caracter pur populist și mai ales demagogic, căci de oprit această practică numai cu acele mijloace gândite de legiuitor este greu de imaginat și de crezut că se pot realiza.

            Partidul Ecologist Român a prezentat încă din luna martie a acestui an, într-un cadru oficial, la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, la care a participat și doamna Doina Pană, proiectul referitor la necesitatea promovării asigurării silvice obligatorii, dar se vede bine că nu putea fi acceptat pentru că era prea benefic pentru pădurile românești. Faptul că pentru toată activitatea de supraveghere, control și pază nu se solicită bani de la bugetul de stat, ci din fondul de asigurare, probabil că a reprezentat impedimentul cel mai mare ca politicienii decidenți să renunțe categoric la propunerea PER pentru că în acest fel se limitau și furturile, veniturile necuvenite și mai ales spălările de bani.

            În aceste condiții ne întrebăm, oare mai este oportună prezența doamnei ministru Doina Pană la conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor ?

 

Prof. dr. univ. Mircea Vintilescu
Vicepre
şedinte PER

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.