Pe ce işi cheltuie laureaţii premiului Nobel banii primiţi drept premiu

Laureaţii premiilor Nobel au libertatea de a cheltui cele opt milioane de coroane suedeze (925.000 de euro) care însoţesc prestigioasa medalie. Excepţie fac laureaţii premiului Nobel pentru Pace, care, având în vedere puternica încărcătură simbolică, trebuie să fie foarte atenţi ce destinaţie aleg să dea banilor primiţi, relatează AFP.

„Cred că destinaţia dată recompensei financiare depinde în mare măsură de ţara de origine a laureaţilor, de finanţele lor personale, de veniturile lor din acel moment şi de ceea ce fac în viaţa de zi cu zi“, a apreciat directorul general al Fundaţiei Nobel, Lars Heikensten.

Francezul Serge Haroche, care a primit Nobelul pentru fizică în 2012, a declarat că nu a avut timp să se gândească la bani. Totuşi, el a mărturisit că are în vedere să investească în domeniul imobiliar.

Austriaca Elfriede Jelinek (Nobel pentru literatură în 2004) a afirmat că banii îi vor garanta independenţa financiară.

Alţii îşi dau frâu liber pasiunilor: Sir Paul Nurse (medicină, 2001) nu a ratat ocazia să facă un face-lift la motocicletă, iar Richard Roberts (medicină, 1993) şi-a instalat în faţa casei un teren de croquet.

Laureaţii premiului pentru literatură sunt mai discreţi în ce priveşte utilizarea pe care o dau semnificativei averi.

„Chiar dacă scriitorii care câştigă premiul Nobel sunt destul de cunoscuţi, mulţi dintre ei nu câştigă prea mult din cărţi“, a explicat Anna Gunder, cercetătoare la Universitatea din Uppsala. Iar dacă banii primiţi le permit să scape de grija zilei de mâine şi le oferă libertatea de a trăi din scris, acest lucru are şi efecte negative. „Se schimbă multe şi în ce priveşte carierele lor. În anul următor, mulţi scriu mai puţin, dar de regulă reîncep după un an sau doi“, a menţionat cercetătoarea.

Laureaţii premiilor Nobel pentru Pace au de regulă opţiuni mai limitate. Fiind personalităţi politice, organizaţii sau militanţi cunoscuţi, aceştia se află sub lumina reflectoarelor şi trebuie să explice ce fac cu banii. Unii dintre ei, ca preşedintele SUA Barack Obama în 2009 şi Uniunea Europeană în 2012, au donat banii unor organizaţii de caritate. Alţii susţin cu ei propriile proiecte, cum a făcut laureatul premiului din 2008, fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, care a anunţat că va finanţa grupul de soluţionare a conflictelor pe care l-a înfiinţat.

Un caz aparte a fost cel al preşedintelui american Woodrow Wilson (1920), care a vrut să-şi asigure viitorul pentru când îşi va termina şi al doilea mandat la Casa Albă şi a depus banii la o bancă suedeză.

Americanul Philip Sharp (medicină, 1993), care şi-a cumpărat un conac vechi, a admis că „banii sunt una dintre părţile bune ale premiului“. Totuşi, subliniază acesta, „cel mai mult contează recunoaşterea valorii personale”.

Premiile Nobel au fost create de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, în testamentul său, a întemeiat o fundaţie cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii“.

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă şi o sumă de bani, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (SEK). În iunie 2012, Fundaţia Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane SEK.

Comments

comments

Related posts

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Switch to desktop version