INFOCONS 

Plata cu cardul vs. Numerar

Una din două tranzacții cu cardul este o plată la comerciant. Acest prag a fost atins în 2015 și tendința de creștere a plăților la comercianți cu cardul s-a menținut și pe parcursul anului 2016 și continuă și în prezent.

Cardul contactless, vedeta incontestabilă a anului 2016

În 2016, „plățile contactless au crescut de peste 4 ori ca număr de tranzacții și de peste 5 ori ca volum”, spune Elena Ungureanu, Deputy Country Manager Visa România, la cea de-a IV-a ediție a conferinței „EU plătesc cu cardul” organizată de BankingNews.

MasterCard, prin vocea lui Cătălin Calotă, Account Manager, anunța rate de creștere de 7 ori pentru contactless.

Plățile contactless au intrat în obișnuința românilor, iar în primele 9 luni din 2016, ponderea plăților contactless în total tranzacții (plăți cu cardul) a crescut de la 10% la 20%. La nivel european, acest procent este de 32%, însă sunt și țări care au un procent de peste 50% plăți contactless în totalul plăților cu cardul: Polonia, Cehia.

România este pe drumul cel bun, dar mai avem până ajungem la media Uniunii Europene.

În 2017, componenta de contactless va alimenta în continuare creșterea estimată pe piața cardurilor. De asemenea, plățile de taxe și impozite cu cardul, atât online cât și offline. „Îmbucurător este faptul că plățile cu cardul de utilități, taxe și impozite au intrat deja în top 10 comercianți”.

„Din cele 162.000 terminale POS instalate, jumătate acceptă tehnologia contactless” spune reprezentantul Visa România. În ultimul trimestru din 2016 s-a ajuns la 9.000 terminale noi instalate (față de 4.000 – 5.000 în celelalte trimestre), ca efect al Legii Cash Back.

În România domnește încă numerarul

Românii au încă această preferință de plată în numerar (cash), la care se adaugă și tendința autorităților să nu susțină plățile cu cardul.

Și reprezentantul MasterCard subliniază că „numerarul este principala noastră provocare”.

Numerarul din economie chiar a crescut în 2016 cu 18%.

În România se estimează că avem în jur de 28% economie subterană. S-ar realiza o mai bună fiscalizare, dacă s-ar trece pe card o parte cât mai mare din acest numerar.

Singura soluție este educația financiară, capitol la care România este pe ultimul loc în Europa – conform unui studiu Standard&Poor’s din care rezultă ca doar 22% dintre adulții din țara noastră înțeleg conceptele financiare de bază (față de 52% media europeana).

De asemenea, doar 60% din populația României este bancarizată. Legea Cash Back adoptată în noiembrie 2016 va avea o contribuție semnificativă în direcția fiscalizării și combaterii evaziunii fiscale.

Implicațiile Legii Cash Back

George Anghel, Director Executiv Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), spune că „Legea Cash Back este vedeta ultimelor luni, din perspectiva consecintelor cât și a derapajelor”.

Legea a fost adoptată la sfarșitul anului trecut și deja avem un proiect de modificare a acesteia în Parlament. Normele de aplicare ale legii trebuiau finalizate până la 31 ianuarie, dar suntem deja în aprilie și nu avem aceste norme.

Astfel că, pentru partea de cash back, legea nu se poate încă aplica (consumatorii nu pot încă retrage bani numerar cu cardul, de la POS-ul comercianților), însă legea se aplică deja pentru extinderea rețelei de POS (comercianții sunt obligați să-și instaleze terminale POS).

Visa: Avem 30% dintre carduri emise în mediul rural. Ca urmare a implementării acestei legi, sunt oportunități mari de incluziune financiară a populației din mediul rural.

Sursa: InfoCons

Comments

comments

Related posts

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Switch to desktop version