Poziția WWF privind Legea retrocedărilor
WWF- România este filiala uneia dintre cele mai mari organizaţii non-guvernamentale de mediu la nivel global, a cărei misiune este ”de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura”. WWF are expertiză tehnică în domeniul forestier, iar în ultimii 10 ani a sprijinit şi promovat managementul responsabil al pădurilor, prin implementarea de proiecte la nivel naţional, pentru pădurile de stat şi private, în colaborare strânsă cu autorităţile competente şi factorii interesaţi în domeniu.
Prezentăm considerentele WWF- România privind legea retrocedărilor:
Dorim să ne alăturăm insituţiilor şi organizaţiilor care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la Proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
Proiectul de Lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern din data de 10 aprilie 2013, Guvernul dorind să-şi angajeze răspunderea pentru acest Proiect în faţa Parlamentului pe data de 17 aprilie 2013.
Respectarea dreptului la proprietate este o condiţie obligatorie într-un stat de drept şi, implicit, retrocedarea bunurilor care au aparţinut de drept proprietarilor. În egală măsură, însă, trebuie să se respecte şi dreptul la proprietate a statului român (ex. Constituţia României Art. 136 (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. şi (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile.; Legea 46/2008 Art. 34 (1) Terenurile forestiere proprietate publicã a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrãmânt al acestuia.), şi astfel să nu se decimeze fondul forestier naţional în favoarea unor interese personale, care privează statul şi implicit cetăţenii României, nu doar de aportul economic al acestor suprafeţe forestiere, ci mai ales de serviciile conexe care însumează o valoare inestimabilă, mult superioară beneficiilor economice aduse de acestea.
Fărâmiţarea fondului forestier naţional prin cedarea pădurilor aparținând statului, dublată de incapacitatea administrării eficiente a acestora, este un act profund iresponsabil, care aduce prejudicii de mare impact economic, social şi ecologic pentru toţi locuitorii României. Aceste efecte sunt dovedite de situaţia din prezent pădurilor din România şi de statisticile şi evidenţele actuale. Astfel, suprafeţele de pădure pentru care deţinătorii privaţi nu au încheiat contracte de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice reprezintă 7% din suprafaţa fondului forestier naţional (însemnând peste 20% din totalul proprietatilor private ce parţin persoanelor fizice sau juridice), constituind subiectul principal al tăierilor ilegale.
Pericolul cel mai mare este accelerarea degradării pădurilor României şi pierderea funcţionalităţii şi a serviciilor de mediu, prin practici neadecvate folosite deja de mai bine de 20 de ani, ca rezultat a imposibilităţii de aplicare a principiilor care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.
O soluţie pentru a evita cedarea pădurilor statului ar fi mai degrabă reevaluarea cu prioritate a modului în care a decurs procesul de restituire până în prezent, cu atenţie deosebită asupra abuzurilor săvârşite, precum şi asupra impactului, în special de mediu, generat de retrocedările din trecut. Considerăm necesară reanalizarea retrocedărilor de pădure frauduloase, unele de mare notorietate (semnalate în diferite rapoarte ale specialiştilor şi chiar în presă), astfel încât să fie posibilă înlăturarea prejudiciilor produse, recuperarea şi redobândirea în proprietatea publică a statului a suprafeţelor retrocedate abuziv.
Luând în considerare efectele negative generate de fărâmiţarea suprafeţelor de pădure, intensificarea tăierilor ilegale în proprietăţile mici, neadministrate şi ţinând cont de interesul public, considerăm obligatorie restituirea pădurilor în condiţiile legii, fără a fi necesară diminuarea proprietăţii forestiere a statului pentru acoperirea abuzurilor şi a ilegalităţilor comise în trecut.
Prin urmare, propunem factorilor decizionali reconsiderarea Proiectului de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, identificarea şi adoptarea de noi soluţii viabile în condiţiile cadrului legislativ şi constituţional, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi, în cadrul unui proces de consultare publică adecvat şi supunerii dezbaterii parlamentare a proiectului legislativ rezultat.
1. Raport privind Starea Pădurilor României în anul 2010