Președintele Traian Băsescu: Momentan, pentru România, nu există niciun risc de război cu Federaţia Rusă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că pentru România nu există niciun risc de război cu Federaţia Rusă, cel puţin în acest moment. „Pentru România nu există un risc de război cu Federaţia Rusă, nu există niciun risc de război, cel puţin în conjunctura actuală. România nu este în stare de alertă, nu o să împărţim puşti la populaţie. Nu suntem în situaţia asta, din mai multe motive, suntem stat suveran, suntem membru NATO”, a declarat preşedintele ţării. El a ținut să precizeze că totuşi, chiar dacă nu există un pericol de război cu ruşii, nu înseamnă că armata română nu este în stare de alertă. Mai mult, el a evidenţiat temerea sa cea mai mare, care priveşte Republica Moldova. „Chiar dacă nu există un risc imediat, nu înseamnă că armata română stă şi aşteaptă primăvara. Armata română îşi face toate aplicaţiile. Mai mult, am dat azi ordin şefului armatei să mute aplicaţiile din a doua parte a anului către prima parte. Am pus spaţiul aerian la dispoziţia aparatelor de zbor ale NATO. Vom face zboruri deasupra Ucrainei. Nu vă ascund că am acceptat prezenţa unei fregate franceze în apele României. Dacă azi nu există niciun pericol, conflictele îngheţate prezintă un risc de instabilitate regională. Cea mai mare îngrijorare pentru mine este Republica Moldova. Am fost descoperiţi faţă de Georgia”, a spus Traian Băsescu.

Aceasta precum și alte declarații făcute de șeful statului, în cele ce urmează:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Înțeleg că premierul Victor Ponta a mai lansat o trăsnaie astăzi, aflăm că preşedintele blochează ordonanţe de urgenţă, ceea ce nu este posibil. Deci primul-ministru ori din obiceiul prost de a minţi, ori din incompetenţă a spus astăzi nişte lucruri care nu au nimic comun cu realitatea, şi anume că ar fi blocată ordonanţa de urgenţă, i-a spus dânsul lege, dar nici nu ştie ce a dat, Ordonanţa de Urgenţă nr. 57, prin care se reducea numărul de certificate verzi care erau acordate producătorilor de energie din surse regenerabile. Aş vrea să v-o arăt, pentru că s-ar putea să avem şansa ca prin intermediul dumneavoastră să o vadă şi premierul. Acest document se numeşte Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii 220/2008, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile. Legea 220/2008 dădea un număr de certificate pentru a stimula investiţiile în energie eoliană, în energie solară şi așa mai departe, energie regenerabilă. Pe bună dreptate, Guvernul a considerat că primele acordate, numărul de certificate adică, este mare, mai ales pentru perioada actuală. Și a emis această Ordonanţă de Urgenţă nr. 57/2013, care este în vigoare. Deci ceea ce spune domnul prim-ministru că nu este în vigoare, că este blocată, este ori minciună ori proba incompetenţei, ori amândouă la un loc. Ordonanţa de Urgenţă a produs efecte şi bănuiesc că orice jurnalist acreditat la Preşedinţie ştie că preşedintele nu poate bloca aplicarea unei ordonanţe de urgenţă, ci numai Avocatul Poporului. În această ordonanţă de urgenţă, îmi pare rău că citesc, probabil numai pentru domnul prim-ministru, pentru că altfel lectura este plicticoasă pentru că este tehnică. La Articolul 3 modifică Articolul 6 din lege, scuzaţi-mă dar este complicat, cu asta luptăm de multe ori, în care spune aşa: „În perioada 1 iulie 2013 – 31 martie 2017, deci în anul următor terminării mandatului actualului parlament, se amână temporar acordarea unui număr de certificate verzi din cele prevăzute la aliniatul 2 pentru fiecare megawatt produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, după cum urmează”. Şi vreau să ştie domnul prim-ministru Victor Ponta unde sunt reduceri de certificate, în vigoare, conform ordonanţei semnate de domnia sa. Est un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi mai mici de 10 megawați, un certificat verde pentru centralele eoliene şi două certificate verzi pentru centrale electrice solare. Astea sunt reducerile care au intrat în vigoare la 1 iulie 2013. La articolul următor spune când se vor plăti din nou aceste certificate şi este vorba de anul 2017 – 2018, când la certificatele verzi standard se va adăuga ce s-a redus acum. Deci se face o împingere a plăţii pentru 2017 – 2018. A fost opţiunea Guvernului, este problema lor.

Ce mă interesează pe mine acum este să vă arăt că acest om minte sau este profund incompetent. Ordonanţa de urgenţă este în vigoare aşa cum a fost semnată de premierul Victor-Viorel Ponta. Sigur, Parlamentul nu a plagiat-o pe urmă şi a introdus nişte modificări, care nu sunt în vigoare, dar care nu afectează acest articol. Reducerea de certificate este exact cea din ordonanţa de urgenţă. De ce am trimis-o eu înapoi la Parlament şi pe urmă la Curtea Constituţională? Pentru că s-a încălcat Articolul 148 din Constituţia României, care spune la aliniatul 4, dacă nu mă înşel, că Parlamentul, preşedintele, Guvernul şi justiţia sunt obligate să respecte tratatele constituţionale ale Uniunii Europene. Prin acest tratat, prin tratatul de aderare al României, înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă era obligatoriu să fie notificată Comisia Europeană, lucru care nu s-a întâmplat. După ce eu am trimis ordonanţa, legea de aprobare a ordonanţei înapoi în Parlament, a început şi Guvernul procesul de a intra în contact cu comisia şi să transmită modificările în sistemul de acordare a certificatelor verzi. Procesul a fost finalizat pe data de 24 februarie. Deci nimeni nu a atins ordonanţa de urgenţă. Faptul că s-a terminat procesul de negociere, dacă vreţi, cu Comisia Europeană asupra schemei de reducere a numărului nu mai pune nicio piedică acum, nici măcar legii. Ce mă interesează pe mine însă, este ca la Curtea Constituţională să se constate – poate trece şi Guvernul Ponta la respectarea Tratatului nostru de aderare la Uniunea Europeană – deci vreau să se constate că Guvernul trebuia să notifice Comisia Europeană. Deci nicio modificare de nicio literă la vreun articol din Ordonanţa de Urgenţă care este în vigoare sau la adăugirile pe care le-a făcut Parlamentul în procesul de adoptare a ordonanţei. Dar acum, spre marea satisfacţie a premierului Victor-Viorel Ponta, ordonanţa de urgenţă este în vigoare aşa cum a adoptat-o dânsul, nu cu modificările din Parlament, în care mai intervine şi ANRE, nişte chestiuni de îngroşare a birocraţiei până la urmă au fost plasate şi de Parlament. Dar eu n-am obiectat asupra acestui lucru, ci pe procedură şi n-am atacat niciun articol al Ordonanţei. Deci ordonanţa, de la emitere, este în vigoare.

Reducerea preţului la energie electrică s-a făcut prin două modalităţi. Unu – prin reducerea numărului de certificate acordate producătorilor de energie regenerabilă şi doi, prin scăderea nevoii de energie pe piaţă. Am să vă exemplific că poate îşi dă seama şi Victor-Viorel Ponta că i-a scăzut preţul la energie şi el nu s-a prins, dar îl ajutăm; îl ajutăm în mod onest să înţeleagă ce se întâmplă în economia românească. Iau exact perioadele din urmă, raportat la data de azi. 12.03.2012 – preţul energiei pe OPCOM – pe piaţa liberă – era 232,35 ron/kilowatt/oră. Pe 12.03.2013 – preţul energiei pe piaţa liberă era de 183,96 ron/kilowatt/oră. Deci o scădere cu circa 50 de lei a preţului pe fiecare megawatt/oră. Şi, în sfârşit, preţul de ieri, pentru că astăzi nu e închisă Bursa, OPCOM-ul nu e închis, abia la ora 24:00 se închide, preţul mediu de ieri a fost 116,05 ron pe megawatt/oră. Asta înseamnă o scădere medie de aproape 70 de lei pe megawatt/oră. Deci scade preţul la energie electrică şi primul-ministru nu se prinde. Vă rog pe toţi pentru informare, să intraţi pe site-ul www.opcom.ro şi acolo veţi vedea preţul la energie electrică de la oră la oră şi câte mii de megawați tranzacţionează şi la ce preţ. Deci nu înţeleg, în modul cel mai sincer, nu înţeleg reacţia de astăzi a primului-ministru şi o pun doar pe seama propagandei mincinoase sau pe seama incompetenţei sau, aşa cum spuneam de la bun început, pe seama amândurora, pentru că ordonanţa de urgenţă pe care a emis-o anul trecut este în vigoare şi a produs efecte de la 1 iulie 2013. Le produce şi acum şi va produce cât timp va sta dânsul în mandat. Nu spun dacă mult sau puţin, dar va produce încă mult timp de acum înainte. Deci, nu ştiu cum s-o etichetez, plăcere de a minţi, plăcere de a se arăta incompetenţa. Ce mă intrigă este că nu s-a găsit niciun consilier să-l tragă de mânecă să-i spună „alo, Victoraş, vezi că ordonanţa noastră este în vigoare, a produs efecte şi produce. Cei care au investit în energie verde primesc mai puţine certificate decât când ai venit tu în mandat”, ceea ce, repet, poate pentru acest moment nu e cel mai rău lucru.

Am observat că pe această temă au fost păcăliţi şi bieţii manifestanţi de la ALRO şi au ajuns astăzi prin faţa Curţii Constituţionale, şi vreau să le spun „oameni buni, v-a minţit Ponta”. Problema nu este nici la Curtea Constituţională, nici la Preşedinţie. Ceea ce cer conducătorii voştri este un ajutor de stat la preţul energiei, datorită scăderii preţului aluminiului pe piaţa mondială. Eu aş putea să le fac o demonstraţie celor care au fost astăzi la Curtea Constituţională, salariaţilor de la ALRO, şi să promulg legea mâine, pentru că am trimis-o la Curtea Constituţională numai pentru procedura europeană, şi să vadă că nu va scădea cu niciun leu preţul la energie cu legea promulgată. Pentru că problema lui ALRO este exact aceea care a fost şi în perioada crizei economice din 2008 – 2009 – 2010, când scăzuse preţul la aluminiu şi nu făceau faţă cu preţul la energie numai din termo, şi le trebuia o combinaţie. Deci nu acolo e problema. Problema este dacă Guvernul va decide acordarea unui ajutor de stat în care să subvenţioneze energia electrică pentru ALRO, şi nicidecum la Curtea Constituţională. Şi repet, pot face această demonstraţie, având în vedere că intervenţia la Curtea Constituţională este strict pe procedura de notificare a Comisiei Europene; pot face demonstraţia promulgării, ca să înţeleagă că nu aici este problema. Pentru că, trebuie să recunosc, nu pot face faţă propagandei mincinoase pe care o generează Guvernul prin mass-media şi prin declaraţiile frecvente. Dar trag o concluzie şi închid subiectul: Ordonanţa de Urgenţă 57 nu a fost atacată de preşedinte, conţinutul ei, ci procedura; fiind vorba de o ordonanţă de urgenţă nu poate fi amânată, ea a produs efecte de anul trecut şi le produce şi în continuare. Iar preţul energiei nu creşte din cauza nepromulgării legii de aprobare a ordonanţei, pentru că ordonanţa este în vigoare; preţul energiei creşte pentru că domnul Victor-Viorel Ponta mai bagă o dată amândouă mâinile în buzunarele românilor, la 1 aprilie, când adaugă încă 42 de bani la preţul fiecărui litru de benzină şi motorină, în condiţiile în care bugetul nu reclamă o astfel de operaţiune. Dar are nevoie de bani pentru a-şi satisface clientela politică în vederea alegerilor. Asta este realitatea şi cred că asta a vrut să ascundă Victor-Viorel Ponta, plagiator şi mincinos şi incompetent – toate la un loc le are omul ăsta, nu ştiu cum le-a putut aduna pe toate -, a vrut să ascundă creşterea preţurilor la benzină şi motorină sub un val de minciuni pe care le-a aruncat astăzi. Dacă îşi dă seama că se aplică ordonanţa, poate că ar fi bine să vă spună şi dumneavoastră că se aplică. Eu nu am atacat decât nerespectarea unei proceduri care era obligatorie conform Tratatului şi pe care pe urmă a şi urmat-o. Dar ordonanţa a fost emisă în condiţii de nerespectare a procedurii europene. Şi ceea ce m-ar satisface foarte mult ar fi o decizie a Curţii Constituţionale care să-l oblige pe Victor-Viorel Ponta să respecte şi Articolul 148 din Constituţia României, şi tratatul pe care România l-a ratificat, tratatul nostru de aderare. Însă, de dragul demonstraţiei, aş putea să şi renunţ la termenul de la Curtea Constituţională, să promulg astăzi sau mâine legea, ca să-i demonstrez că nu scad preţurile cu legea promulgată, pentru că ele au scăzut deja, ca efect şi al acestei ordonanţe.

Acum, pentru astăzi îmi propusesem să citesc o declaraţie cu privire la Ucraina, o declaraţie care reia mai multe din tezele pe care eu le-am susţinut de la declanşarea agresiunii împotriva acestui stat independent şi suveran, dar care mai aduce şi în atenţia politicienilor români, dar şi în atenţia colegilor mei, şefi de stat şi de guvern din UE, din NATO, cu privire la poziţii pe care România le-a avut şi care acum se demonstrează a fi fost corecte. România susţine fără rezerve independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi recunoaşte noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării. România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Apreciem conduita trupelor ucrainene care nu au răspuns provocărilor, evitând astfel escaladarea situaţiei. În acest condiţii, considerăm ilegitimă iniţiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina în perspectiva referendumului anunţat pentru data de 16 martie. În fundamentarea acestui act, Parlamentul a invocat precedentul Kosovo şi interpretarea trunchiată a Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Serbia versus Kosovo. România consideră referendumul din 16 martie neconstituţional. România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria este de natură să accentueze instabilitatea regională. Am subliniat pericolul destabilizator al perpetuării conflictelor îngheţate, în mod repetat în ultimii 10 ani, inclusiv în formatul Consiliului European şi NATO, iar în nenumărate ocazii am invocat exemplul Kosovo drept precedent pentru noi scenarii secesioniste. În acelaşi timp, România a susţinut fără rezerve acordarea statutului de MAP – şi vi-l traduc: e Membership Action Plan – Ucrainei şi Georgiei încă din aprilie 2008, cu ocazia summitului de la Bucureşti. Am fost convins că mesajul pe care NATO l-ar fi transmis într-o astfel de decizie ar fi avut un impact puternic asupra întregii regiuni. Ar fi încurajat o comunitate extinsă de valori şi certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt protejate. Din păcate, nu toţi membrii NATO au înţeles la acea dată că nu doar vecinii noştri au nevoie de o astfel de certitudine, ci întreaga comunitate transatlantică.

În acest moment constat că situaţia de risc s-a agravat, cu impact direct asupra securităţii europene. România consideră că prin măsurile luate de fostul preşedinte Ianukovici, autorizarea deschiderii focului cu muniţie de război împotriva populaţiei, precum şi părăsirea teritoriului naţional într-un moment dificil pentru ţară, îl pun pe preşedinte în situaţia de a-şi pierde legitimitatea, astfel încât acesta trebuie să demisioneze. România aşteaptă de la noile autorităţi de la Kiev să depună toate eforturile pentru calmarea situaţiei şi acţioneze pentru organizarea la standarde europene a viitoarelor alegeri. În acelaşi spirit, partea română aşteaptă crearea unui sistem de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care să reflecte normele europene şi tratatele internaţionale în materie. România se va alătura demersurilor euroatlantice în vederea restabilirii ordinii de drept. Consiliul European din 6 martie, dedicat situaţiei din Ucraina, a adoptat o abordare etapizată a sancţiunilor care ar putea fi aplicate Federaţiei Ruse în cadrul raporturilor directe. Efectul decisiv pentru trecerea la cea de a doua etapă de sancţiuni, precum interdicţiile de călătorie, îngheţările de active şi anularea summitului Uniunea Europeană – Rusia, îl constituie modul în care Federaţia Rusă se va conforma apelului Uniunii Europene de a intra rapid în negocieri cu Guvernul Ucrainei. Este imperativ ca Moscova să recunoască autorităţile legitime de la Kiev ca unic partener de dialog. Referinţa o constituie evaluarea că trebuie evitată repetarea scenariului Transnistria, în care autorităţile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog în soluţionarea conflictului. În fine, etapa cea mai severă de sancţiuni prevede măsuri cu implicaţii vaste pentru relaţiile dintr-o gamă largă de domenii economice dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă – relaţii financiare, relaţii în vânzarea-cumpărarea de energie, comerţ, exporturi de armament. În acelaşi timp, România va continua să sprijine toate acţiunile autorităţilor de la Chişinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi în asigurarea unui spaţiu de stabilitate şi securitate în Republica Moldova.

Aceasta este declaraţia oficială a statului român şi aş vrea să vă dau câteva explicaţii, cele ce mi se par mie mai semnificative, dar pe urmă vă stau la dispoziţie pentru eventuala explicare a fiecărui paragraf, pentru că există un anume limbaj, recunosc, care poate face mai greu de înţeles conţinutul declaraţiei. Primul lucru este că ne aflăm în faţa unui precedent, n-aş spune identic, dar, după cum vedeţi, autorităţile locale din Crimeea se cramponează de el în votul dat cu privire la independenţa Crimeei şi este vorba de precedentul Kosovo, de aceea, poate, şi premierul înţelege că nu mai trebuie dat semnalul „Lăsaţi să plece preşedintele, că recunosc eu Kosovo imediat”. E o probă de slugărnicie care nu-şi are rostul când privim la interesul naţional al României şi la realitatea regiunii în care noi trăim. Al doilea lucru pe care aş vrea să-l menţionez este legat de summitul de la Bucureşti. Atunci majoritatea statelor în frunte cu Statele Unite, iar România şi Polonia au fost cei mai activi susţinători ai ideii de a se acorda MAP-ul , Membership Action Plan, pentru Georgia şi Ucraina. Acesta este ultimul stadiu şi se realizează un program pe care ţările trebuie să-l îndeplinească înainte de intrarea în NATO. Și România premergător intrării în NATO a avut un astfel de plan de acţiune, pentru a deveni membru, Membership Action Plan. Din păcate, au fost două state care s-au opus, două state puternice. M-aş bucura dacă măcar astăzi ar înţelege cât de necesar ar fi fost ca Ucrainei şi Georgiei să i se acorde MAP-ul la summitul de la Bucureşti. Pentru că o ţară care se pregăteşte să devină membru NATO nu este mai uşor de călcat de o putere discreţionară, fie că ne referim la Georgia, cu invadarea Osetiei de Sud şi a Abhaziei, fie că ne referim la Ucraina, cu ceea ce se întâmplă acum în Crimeea. Un ultim comentariu pe care aş vrea să-l mai fac, legat de conţinutul declaraţiei, este să vă fac o invitaţie să vă imaginaţi harta Mării Negre şi vecinii. Veţi constata că în jurul Mării Negre este un cerc de conflicte îngheţate: e Nagorno-Karabah, este Osetia, Abhazia, Transnistria şi acum urmează Crimeea – cu o puternică prezenţă militară a Federaţiei Ruse, anticipez eu, şi în Crimeea. Este parcă un cerc de foc, un cerc de instabilitate în jurul Mării Negre. Este clar că formulele care au fost adoptate pentru soluţionarea conflictelor îngheţate au fost formule fără capacitate de a rezolva problema în favoarea suveranităţii şi independenţei statului pe teritoriul căruia se află conflictul îngheţat. Şi nu o să mă refer la alte formate, dar la Transnistria, celebrul format 5+2, cu Federaţia Rusă, cu Ucraina, cu Republica Moldova, cu OSCE şi Transnistria. Aceasta a fost marea capcană: Transnistria. Era o provincie, o regiune a Republicii Moldova, şi a fost acceptat ca partener cu drepturi egale în formatul principal, de cinci. Am atenţionat şi la Consiliul European, am făcut-o şi în declaraţia de astăzi: autorităţile locale din Crimeea nu pot fi parte a negocierii stingerii conflictului, dacă un astfel de proces va avea loc. Este o treabă a statelor suverane, pentru că niciodată o astfel de administraţie aşezată la masă cu drepturi egale cu statele suverane nu va face nimic altceva decât să invoce motivele pentru care doreşte ori federalizare, ori autonomie, ori să facă parte din alt stat. Acestea sunt lucrurile pe care am vrut să le explic într-un fel sau altul. Dacă aveţi întrebări legate ori de unul, ori de altul dintre subiecte, vă stau la dispoziţie.

Întrebare: Bună seara! Ştiu că aţi avut mai multe întâlniri de lucru pe situaţia din Ucraina…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Inclusiv astăzi am avut…

Întrebare: În regulă. Vreau să vă întreb până unde se pregătesc sau cât de pregătite sunt autorităţile române să intervină, până în ce situaţie, şi ce riscuri sunt, concret, pentru ţara noastră, cât de aproape suntem noi de ridicarea gradului de alertă, spre exemplu?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Foarte bună întrebarea! Vreau să înţelegeţi foarte bine. Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă. Nu există acest risc, cel puţin în conjunctura actuală. Deci România nu este o ţară gata de război. Şi nici nu vom ridica gradul de alertă, să împărţim puşti la populaţie – să nu vă gândiţi la aşa ceva. Nu există acest risc din foarte multe motive. Suntem stat suveran şi independent, suntem stat membru al Uniunii Europene, suntem stat membru NATO. Asta nu înseamnă că evenimentele din Crimeea, dar şi cele din Transnistria, unde gradul de alertă în zilele trecute a fost ridicat la nivel maxim pentru militarii Federaţiei Ruse, chiar dacă ieri a fost scăzut, nu înseamnă că Armata României stă şi aşteaptă primăvara. Armata României îşi face toate programele ei de instruire, toate aplicaţiile, aşa cum au fost planificate. Mai mult decât atât, astăzi am dat dispoziţie şefului Statului Major al Armatei să mute parte din aplicaţiile prevăzute în partea a doua a anului pentru prima parte a anului. Nu facem niciun secret din a vă spune că am spus la dispoziţie spaţiul aerian al României pentru avioanele AWACS, avioane de supraveghere ale NATO; acelaşi lucru l-a făcut şi Polonia. Nu facem niciun secret din a vă spune că România efectuează, în cadrul programului „Cer deschis”, în perioada 17-21 martie, zboruri deasupra teritoriului Ucrainei. Iarăşi, nu facem niciun secret din a vă spune că astăzi am autorizat prezenţa unei fregate franceze în apele teritoriale româneşti, fregată care va sosi în zilele următoare. Deci lucrurile se desfăşoară normal, dar cu precauţie. Însă dacă astăzi nu există niciun pericol, ceea ce vă spuneam despre conflictele îngheţate prezintă un risc de destabilizare regională, pentru că aceste conflicte pot să izbucnească pe rând, să ducă la afectarea suveranităţii unor state prietene sau a unor state suverane – vezi Republica Moldova – sau, având în vedere că sunt destul de bine controlate, pot să izbucnească şi simultan. Daţi-mi voie să gândesc şi în cele mai severe variante. Iar atunci, regiunea ar fi un cerc de foc. Întrebarea este: suntem noi toţi, aliaţii, pregătiţi pentru astfel de evoluţii? Iar răspunsul meu este că trebuie să fim pregătiţi.

Întrebare: A crescut mai mult decât vă aşteptaţi de la prima şedinţă de lucru până acum riscul pentru România?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru România, în acest moment, nu. Eu vă vorbesc de riscurile regionale care ne vor afecta. Dar acum, pe conflictul ruso-ucrainean nu avem riscuri imediate, să ne trezim cu tancurile vreunui stat la frontieră. Nu există un astfel de risc. Da? Bine. Dar cea mai mare grijă a mea este pentru Republica Moldova; pentru că a fost Georgia, este Ucraina şi poate urma Republica Moldova, ceea ce ar fi pentru noi, dar şi pentru partenerii noştri, o uriaşă înfrângere. N-am putut anticipa Georgia, ne-a prins nepregătiţi Ucraina… Am fi ridicoli dacă s-ar întâmpla ceva şi legat de Republica Moldova şi am fi tot nepregătiţi sau surprinşi, în condiţiile în care România o spune de mult, semnalează de mult aliaţiilor ei aceste riscuri.

Întrebare: Bună seara! Aş vrea să vă întreb dacă aţi avizat nota de informare primită de la Guvernul României în ceea ce-l priveşte pe preşedintele Partidului Jobbik şi dacă luaţi în calcul şi convocarea unei şedinţe CSAT de urgenţă sau aşteptaţi şedinţa la termen.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. N-avem urgenţe. Va fi şedinţă la termen. Şi, dacă aţi observat, pe toată perioada asta a tensiunilor din Ucraina deliberat am preferat consultările cu structurile de securitate decât convocarea CSAT, exact pentru a nu da impresia că România ar fi într-o situaţie de pericol în care nu este; acum. V-am explicat, riscurile sunt pentru viitor, pentru perioada următoare. Ştiu că a venit o corespondenţă, dar astăzi n-am avut timp. O s-o studiez şi vă promit că voi da un răspuns public la această temă, mai ales că e provocată de mine. Dar eu din întrebarea dumneavoastră înţeleg că totul se referă la o singură persoană; or, eu vizez un spectru mai larg de activităţi extremiste pe teritoriul României ale unor partide de aiurea, din alte ţări, fie că ne referim la Jobbik – o să-i spun corect, că ieri i-am spus greşit -, fie că ne referim la Garda maghiară. Deci, sunt destule lucruri asupra cărora trebuie să reflectăm.

Întrebare: Dar scrisoarea invoca cumva un raport al Ministerului de Interne privind (…)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci n-am apucat să citesc. Am mapa aşa pe azi, venită şi de la ambasade; încă n-am apucat, dar în noaptea asta nu plec până nu citesc tot, ca de
obicei.

Întrebare: Bună seara! Aş dori să vă întreb: luna viitoare va veni şeful Pentagonului în România; cum vedeţi această vizită, în acest context de care deja s-a făcut vorbire puţin mai devreme? Și dacă dumneavoastră aveţi programată o întâlnire cu dumnealui pe agendă.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ar fi greu de crezut că şeful Pentagonului poate veni în România fără să facă o solicitare de întâlnire cu şeful statului, dar încă nu este fixată
agenda, deci nu vă pot spune nimic. Unde aveţi alte informaţii, să vă dea mai multe. Eu nu am confirmarea acestei vizite la această oră.

Întrebare: Aşa apăruseră informaţiile în presă. Eu voiam să vă întreb cum o vedeţi, în…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu am confirmarea acestei vizite în acest moment, deci nu vă pot da niciun detaliu.

Întrebare: Dacă s-ar petrece această vizită, cum aţi vedea-o dumneavoastră în acest context?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: E program SF sau… ce? Vă mulţumesc mult.

Întrebare: Bună seara! Domnule preşedinte, spuneaţi anterior că România şi-ar dori să facă parte dintr-un format de negociere în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: Acum, excludeţi ca autorităţile locale din Crimeea să facă parte din acest format de negociere…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, acest format de negociere, ce state ar cuprinde? Care ar fi, concret, formatul?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu aş vedea în primul rând statele semnatare le Memorandumului de la Budapesta, în care Ucraina s-a angajat la dezarmare nucleară şi i s-a garantat suveranitatea şi independenţa; iar semnatari acolo au fost: SUA, Marea Britanie şi Federaţia Rusă. Exact unul dintre garanţi îşi trimite armatele pe teritoriul Ucrainei. Deci, cred că celelalte două state sunt primele care ar trebui să spună – şi am văzut toţi eforturile uriaşe ale diplomaţiei americane, şi nu numai diplomaţia, prin secretarul de stat Kerry, dar şi preşedintele Obama, şi Victoria Nuland; toată lumea este implicată, încearcă stabilirea unor contacte eficiente cu preşedintele Putin, cu guvernul Federaţiei Ruse. În egală măsură, Marea Britanie – am văzut eforturile lui David Cameron – a discutat cu preşedintele Putin, a discutat… Deci, cred că acesta este formatul obligatoriu. Dacă cineva va avea nevoie de expertiza unui vecin care cunoaşte bine situaţia regională, noi ne-am oferit să fim parte a unui eventual format de negociere. Dar legal şi moral, noi considerăm că SUA şi Marea Britanie, ca semnatari ai Memorandumului de la Budapesta, trebuie să fie în linia întâi a negocierilor; şi o fac. Pe de altă parte, România contribuie deja cu experţi la misiunea OSCE, deci avem doi ofiţeri în misiunea OSCE.

Întrebare: Vorbeaţi de vecini. Spuneaţi: „Poate urma Moldova, în contextul acestei crize din Ucraina şi al crizei din Transnistria”. Aţi vorbit cu omologul dumneavoastră, domnul Nicolae Timofti, în legătură cu această situaţie?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: O singură convorbire am avut, dar nu cred că are nevoie să-i împărtăşesc eu mai mult din îngrijorările mele. Cred că are dânsul destule. Am văzut o activitate febrilă în ultima perioadă. Am văzut chiar schimbări la nivelul unor ministere, încercarea de a face faţă… Dar să ştiţi că că nu va folosi nimănui dacă premierul Leancă mai face câteva plimbări pe la Bucureşti şi împreună cu Victor Ponta atacă preşedintele. Leancă ar fi bine să aibă grijă care-i este relaţia cu Federaţia Rusă.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Eu am o nelămurire. V-am ascultat cu atenţie, dar n-am înţeles un lucru. România nu a recunoscut în mod oficial…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă v-aş putea lămuri eu, ar fi extraordinar.

Întrebare: Şi eu m-aş bucura.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dar nu cred că e posibil; dar, mă rog, încercăm.

Întrebare: Spuneaţi aici: „Lăsaţi preşedintele să plece, că recunosc eu Kosovo”. La ce vă refereaţi?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: La declaraţiile premierului Victor Ponta, care a spus că el are altă poziţie decât a preşedintelui cu privire la Kosovo – şi dacă veţi căuta, veţi găsi declaraţiile. O face nu numai public, o face şi în discuţiile bilaterale.

Întrebare: Aici voiam să ajung, la discuţii bilaterale. Aveţi informaţii că se pregăteşte…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Altfel n-aş fi spus public.

Întrebare: Mă gândesc că e o acuzaţie destul de gravă şi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Gravă, negravă… De ce e gravă? I se pare că a fi extrem de flexibil îi poate aduce ceva. Eu pot să-i spun că atâta timp cât are în CV un plagiat şi o lovitură de stat, e greu să fie un partener credibil, oricâte concesii ar face.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.