RAPORTURILE DINTRE SOCIAL MEDIA ȘI INTELLIGENCE
De dată recentă sunt abordate în literatura de specialitate raporturile dintre social media și intelligence. Astfel, de mare interes sunt studiile Centrului de Analiză a Social Media, cu sediul la Londra, referitoare la colectarea de informații din social media, așa numitul SOCMINT, pe care însă alți specialiști îl încadrează în aria mai largă a surselor deschise, neclasificate (OSINT), care sunt cercetate de multă vreme.
Conform surselor media, în cadrul Poliției Metropolitane din Londra, funcționează o subunitate care analizează non-stop clipuri video pe Youtube, profilurile utilizatorilor cu conturi pe Facebook, și orice altceva postează în mediul online cetățenii Marii Britanii.
Aceste modalități de informare folosesc surse deschise aflate în spațiul public prin voința utilizatorilor în mod non-intruziv, dar care conform inventatorului termenului SOCMINT (David Omand) pentru utilizarea sa trebuie introduse noi forme de reglementare, fiind o încercare de a demonstra că social media trebuie să fie o modalitate de informare pentru autorități, care să nu facă abuz de forme intruzive, non-etice, de natură să trezească ostilitatea utilizatorilor, a populației.
Prin urmare, este vorba de forme diferite de informare față de cele care au declanșat scandalul PRISM, denunțat de Edward Snowden, și care viza interceptarea comunicaţiilor navigatorilor pe internet străini, care se aflau în afara teritoriului Statelor Unite, pe nouă reţele mari de socializare, ca de exemplu, Facebook.
O problemă deosebit de actuală este cea a utilizării rețelei de social media de către organizațiile teroriste.
În această privință, literatura de specialitate este foarte bine documentată, atât în privința inventarierii modalităților și cazurilor descoperite, cât și în privința formelor de control, de prevenire și de anihilare a acestora. Managementul strategic și analiza de risc, precum și managementul structurilor de ordine publică și siguranță națională pot avea în vedere și astfel de abordări privind comunicarea prin formele social media.
Social media evoluează și sub presiunea modernizării mijloacelor de comunicare. Astfel, a apărut termenul de mocial care derivă din cuvintele social și mobile și care a început să fie folosit pentru prima oară în anul 2010 și reprezintă, în principal, accesarea de aplicații sociale de pe telefonul mobil sau alte dispozitive mobile.
Social media prezintă relevanță pentru cercetători și din perspectiva analizei așa-numitelor media-asociații.
Dezvoltarea tehnologiei informației reprezintă un suport substanțial pentru organizarea și consolidarea unor noi identități colective, care produc efecte de autoritate, și care exercită în același timp o adevărată putere, adică o capacitate de a modifica și de a constrânge conduita celor care li se află în vizor.
Actualul militantism se manifestă mai ales între ceea ce reprezintă neoimperialismul economic, doctrinele sociale, modelele social-economice, însă manifestarea acestuia în spațiul public este caracterizată în continuare de spiritul de revoltă și care, în realitate, constituie vectorul cel mai vizibil și cel mai structurat al contrademocrației.
Mișcările protestare ale zilelor noastre relevă că lumea s-a schimbat, ea n-a fost nicicând mai diversificată. Identitățile regionale, culturale, lingvistice se afirmă pe toate continentele, prin mijloace de comunicare, de la TV la Internet, care unesc și fragmentează în același timp diferitele segmente ale spațiului public.
Ar fi o eroare să considerăm că actualele mișcări protestatare sunt incoerente și inconsistente atâta vreme cât ele sunt generate de probleme sociale grave și construite din spațiul online. Chiar dacă interconectivitatea de cele mai multe ori nu dezvoltă neapărat participarea civică, odată cu expansiunea informației digitalizate crește și riscul manipulării.
Media-asociațiile s-au dezvoltat pe fondul informării tot mai complexe cu privire la problemele sociale, politice, economice, culturale, juridice etc. din sfera publică.
Dincolo de toate beneficiile pe care le oferă internetul nu trebuie omisă funcția de creare și dezvoltare explozivă a unor noi structuri sociale.
Astfel, puterea reală a mediului online constă în capacitatea sa de a difuza informațiile oriunde, rapid și fără costuri ceea ce determină ca mișcările protestatare să fie tot mai mult concepute, planificate, implementate și evaluate prin intermediului Internetului.
Prin urmare, organele de ordine publică, spre a răspunde acestei provocări, acestei complexe situații obiective acționează integrat cu cele de securitate națională pentru identificarea, controlul și anihilarea fenomenelor de ordin infracțional de genul terorismului urban, protestelor cu violență, asocierii rețelelor de terorism transnațional, în multe state vest-europene, precum și în Statele Unite ale Americii, existând sisteme de monitorizare și contracarare a rețelelor social media prin ceea ce am arătat că se cheamă SOCMINT, variantă axată pe sistemul OSINT.
Social media nu este doar un risc și o amenințare pentru securitate prin faptul că e folosită de teroriști și de toți cei care vizează structurile statului și democrației, ci este și o modalitate din ce în ce mai folosită de către Intelligence, structurile de securitate și ordine publică pentru a contracara aceste mesaje, pentru a difuza mesaje cu sens pozitiv sau de natură diversionistă, utilizate și în mass-media, dar cu mai mare efect având în vedere posibilitatea utilizării din surse nedeclarate, contrafăcute, ca venind din partea purtătorilor de mesaj care urmează a fi anihilați.
Ca o ironie a sorții, președintele Erdogan, care s-a făcut cunoscut prin întreruperea și blocarea sistematică a rețelelor de socializare, inclusiv în timpul loviturii de stat, a transmis primul mesaj prin care a anunțat că este în viață și revine în mijlocul populației, pe care a chemat-o în stradă, prin Facetime și prin Skype.
Concluzionând, se poate aprecia că în acest moment mediul online a devenit o necesitate a societății moderne, în cadrul acestuia derulându-se marea majoritate aactivităților cotidiene. Și asta deoarece mediul online conferă oricui posibilitatea să comunice nelimitat din orice colț al globului, indiferent de scop, de intenții ori de obiectivele avute în vedere.
Ulterior dezvoltării exponențiale a mediului online, s-a remarcat și apariția și ulterior dezvoltarea fenomenului ce a fost denumit de specialiștii „social media”, momentul „zero” al acestuia fiind considerat cel al lansării celei mai folosite rețele de socializare la ora actuală, respectiv Facebook.
Din acest moment, comunicarea în mediul online intră într-o nouă dimensiune, aceasta fiind nu doar cu mult mai facilă pentru marea majoritate a utilizatorilor de internet, ci mai ales devenind indispensabilă pentru utilizatorii preocupați din ce în ce mai mult de împărtășirea în mediul online a opiniilor diverse, a informațiilor și știrilor, a ideilor personale ori preluate, precum și a comentariilor de tot felul.
În ciuda acestui curent, se remarcă faptul că cel mai mare procent al implicării personale în cadrul fenomenului social-mediei include nu preluarea și distribuirea informațiilor diverse regăsite deseori în fluxul mass-mediei, ci adăugarea de comentarii ori aprecierea diverselor postări ale utilizatorilor din principalele rețele de socializare.
Din gama largă a rețelelor de socializare, se distinge detașat uzitata rețea Facebook, care în ultimii ani a devenit forma cea mai preferată de relaționare nu doar în țara noastră, ci și peste hotare, prin intermediul acesteia distribuindu-se o infinitate de informații, mare parte dintre acestea putând fi incluse la capitolul „senzațional”
În plus, se constată cel mai adesea, că această rețea de socializare tinde să se transforme într-un substitut al relațiilor personale, prin intermediul său modificându-se în mod radical noțiunea relațiilor de prietenie, marea majoritate a utilizatorilor având tendința de a-și acumula un capital impresionant de așa-ziși prieteni, uneori fie chiar și numai din dorința unei fal notorietăți.
Din păcate pentru bunul mers al societății contemporane, această rețea de socializare este tot mai des utilizată pentru răspândirea mesajelor de tot felul, mare parte dintre conținutul acestora având fie un caracter publicitar, fie un caracter propagandistic ori de manipulare a maselor.
Dezvoltarea deosebită pe care au cunoscut-o rețelele de socializare în ultimul deceniu, ca urmare a evoluției exponențiale a mediului online, a dus și la creșterea interesului manifestat de utilizatori pentru mesajele transmise de diversele organizații, organisme ori persoane de notorietate, în paralel remarcându-se crearea și implicit consolidarea diverselor identități de tip colectiv, cu influențe ce uneori pot deveni incomensurabile în mediul online și nu numai.
Teodora MARIN