Regatul Bhutan

Amplasat la poalele Masivului Himalaya, Regatul Bhutan este flancat de doi giganți, India și China, care și-au disputat de-a lungul vremurilor teritoriul său (https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/tara-care-masoara-fericirea-si-divinizeaza-amorul-2311675.html, postat pe 27 octombrie 2023): regatul nu are armată, fiind protejat militar de vecinii indieni.

Datorită poziției sale geografice, pentru multă vreme a fost izolat de restul lumii, fiind deschis turismului abia din 1974, iar în 2022, numărul turiștilor a fost de 300.000, dintre care doar 50.000 sunt occidentali.

Turiștii ajung pe aeroportul din Paro – considerat printre cele mai periculoase din lume, fiind situat la altitudinea de 2.300 m și unde doar 24 de piloți au primit permisiunea de a ateriza.

Taxa de acces în regat este de 250 dolari SUA pe zi.

În Bhutan, accentul nu este pus pe Produsul Intern Brut (PIB), ci, pe Fericirea Națională Brută (PNB) – concept consacrat prin Constituția țării, definit prin dimensiuni legate de păstrarea tradițiilor culturale, agricultura organică și sentimentul de mândrie de a fi cetățean bhutanez.

Televiziunea și internetul au pătruns în regat doar în 1999. În Bhutan, poligamia este permisă atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Una dintre cele mai mari atracții turistice ale regatului este un sat, situat la o oră de mers cu mașina de Thimphu, capitala regatului – satul se numește Chimi Lakhang și iese în evidență prin cultul său pentru falus, imagine care se regăsește pictată pe toate clădirile din sat; falusul reprezintă concomitent, obiectul principal de venerație în templul satului; un călugăr tibetan a venit aici în secolul al XV-lea și – potrivit unei legende locale – a reușit să alunge demonii din sat cu ajutorul erecției falusului său.

Regatul deține 10 parcuri naționale, cu o suprafață totală de cca 20.000 kmp – aproape cât suprafața Elveției. Unul dintre parcurile naționale este de 10 ori mai mare decât suprafața Parisului.

Prin Constituție este statuată obligativitatea ca în regat, minimum 60% din suprafața țării se fie ocupată de păduri – astfel, Bhutanul, care nu are industrii poluante, este singura țară din lume ce produce mai mult oxigen decât dioxid de carbon.

Aici. flora și fauna sunt incredibile, fiind renumite mai multe specii de fluturi, dar și animale ca bivolii de apă, antilope, elefanți, șopârle, tigrii și leoparzi, dar și takinul, animalul național al Bhutanului.

Takinul este o capră-antilopă, care crește în Himalaya de Est.

Există patru subspecii: a) taxicolor B. sau Takin Mishmi; b) taxicolor bedfordi B., Shanxi sau Golden Takin; c) taxicolor tibetana B., tibetan sau Sichuan Takin; d) taxicolor alb B. sau Takin Bhutan.

Cercetări mitocondriale au arătat că takinul este înrudit cu oaia, fiind un exemplu de evoluție convergentă. Takinul cântărește până la 350 kg poate fi comparat cu elanul din cauza aspectului umflat al feței sale.

Este acoperit cu o lână groasă, care se coloreză în negru pe burtă. Ambele sexe au coarne mici, care ajung la cca 30 cm lungime în timp.

Takinul crește în padurile de bambus la altitudini de la 1.000 la 4.500 m, unde se drănește cu iarbă și frunze de bambus.

Este un animal diurn, care se odihnește de căldură în zilele deosebit de însorite; se adună în turme mici în timpul iernii și turme de până la o sută de exemplare, vara; masculii bătrâni sunt solitari. Mai multe exemplare de takin sunt crescute într-un compus din afara capitalei țării, Thimphu.

Legenda spune takinul există doar în Bhutan și nicăieri altundeva, fiind considerat un animal sacru al regatului: atunci când Lama Drukpa Kunley a vizitat Bhutanul, în secolul al XV-lea, o adunare mare de credincioși s-au adunat din întreaga țară de a asista la puterile sale magice, pe care i le-a conferit Lama.

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Comments

comments