Reuniunea COP23, 6-17 NOIEMBRIE 2017, Bonn
Sub presiunea celor mai recente bilanțuri climatice alarmante, comunitatea internațională, inclusiv Statele Unite, se reunește luni la Bonn cu misiunea urgentă, dar delicată, a punerii în practică a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, comentează luni AFP.
Conferința pentru climă COP23, prevăzută să se desfășoare până pe 17 noiembrie la sediul Convenției pentru climă a ONU, reunește reprezentanți din aproximativ 200 de țări, printre care și Statele Unite.
Un raport științific american aprobat de Casa Albă dat vineri publicității afirmă că perioada actuală este cea mai caldă din istoria civilizației moderne, iar situația se va înrăutăți fără o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cu puțin timp înainte, un bilanț al ONU avertizase împotriva discrepanței ”catastrofice” între acțiuni și nevoi, pe parcursul unui an marcat de dezastre de mari dimensiuni ca efect al schimbărilor climatice despre care au avertizat experții (Irma, cel mai puternic uragan înregistrat vreodată în Atlantic sau Harvey, care a provocat cele mai abundente ploi generate de un uragan).
Un bilanț provizoriu al temperaturilor pentru 2017 este prevăzut a fi dat publicității la Bonn de către Organizația Meteorologică Mondială.
”Trebuie să păstrăm identitatea de păreri la nivel mondial pentru a acționa cu convingere” împotriva încălzirii globale, spune prim-ministrul Fiji, Frank Bainimarama, care va prezida reuniunea COP23.
”Oriunde am trăi, suntem vulnerabili și trebuie să acționăm”, a precizat acesta, care va deschide lucrările conferinței la ora 09.00 GMT, alături de Patricia Espinosa, secretar executiv al ONU pe problematică de mediu și de Hoesung Lee, președintele grupului de experți ai GIEC.
Este pentru prima dată când o reuniune COP este prezidată de un mic stat insular, unul dintre cele mai amenințate de fenomenele extreme și mai implicate în această luptă.
”Trebuie să avem încredere în Fiji pentru ca presiunea pe statele poluatoare să fie puternică”, spune Laurence Tubiana, fost negociator din partea Franței.
La finele lui 2015, la Paris, statele au semnat un angajament de reducere a gazelor cu efect de seră care s-a dovedit insuficient. Dacă însă vrem să menținem încălzirea globală sub 2°C în comparație cu epoca preindustrială, vârful emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie atins cel mai târziu în 2020, avertizează oamenii de știință.
Cea mai importantă problemă va fi determinarea țărilor să-și revizuiască ambițiile, iar prima etapă va fi lansarea la Bonn a unui ”dialog” pe tema măsurilor care au fost luate și care urmează să fie luate.
O altă misiune foarte concretă a COP23 va fi progresul asupra regulilor de aplicare a Acordului de la Paris, o fază tehnică și prin excelență politică: modalitatea prin care statele raportează măsurile luate, ce urmează după ajutorul financiar promis de către statele bogate etc.
Administrația de la Washington, care dorește să părăsească acordul, dar nu poate face concret acest lucru înainte de noiembrie 2020, și-a afirmat intenția de a lua parte la dezbaterile pe tema normelor de aplicare pentru a-și ”proteja interesele naționale”.
”Nu ne imaginăm că vor fi focuri de artificii” din partea americană, spune Andrew Steer, reprezentantul organizației World Resources Institue (WRI), cu sediul la Washington.
Din punctul de vedere al acestui expert, ”această reuniune COP este foarte importantă, întrucât miza este foarte mare: peste doi ani, ar trebui nu doar să vedem că statele au pus în aplicare ceea ce au promis că vor face, dar încă și mai mult”. ”Perspectiva este încurajantă. Singura problemă este că lucrurile nu se întâmplă suficient de repede”, a completat expertul.
”Vedem multe țări, orașe și companii care încearcă să rezolve problema”, spune Paula Caballero, expert în cadrul WR, pentru că aici este vorba despre ”călătoria” cea mai importantă în care s-a îmbarcat specia noastră: avem șansa să redefinim felul în care înțelegem dezvoltarea. Reuniunea COP este un moment decisiv”.
La Bonn sunt așteptați aproximativ 20.000 de participanți: delegați, șefi de state (Angela Merkel și Français Emmanuel Macron), activiști, oameni de știință, dar și reprezentanți ai autorităților sau companiilor.
Participanții se vor împărți între cele două secțiuni cheie ale reuniunii: zona de negocieri și zona vastă de demonstrații a unor soluții concrete, un pilon esențial al COP (anul acesta nu va exista însă un stand al Statelor Unite).
Sursa text: AGERPRES
Sursa foto: COP23 / Facebook