Romanţa Apusenilor

Puţini, când le vorbeşti despre Zlatna, cunosc istoria milenară a acestei localităţi sau ştiu că aici a urmat primele clase eroul naţional Avram Iancu, în schimb micul oraş este tot mai vizibil ca imagine datorită unui Festival internaţional de film etnografic, FIFE (nu ştiu dacă mai are loc, dar era o manifestare-unicat la un moment dat) şi mai ales Festivalului naţional al romanţei “Te-aştept pe-acelaşi drum”, despre care se scrie şi se vorbeşte tot mai mult. Aşa e pretutindeni, localităţile respective se mândresc şi cu alte realizări sau borne istorice, dar când spui Sanremo te gândeşti automat la festivalul de muzică uşoară (la a 70-a ediţie în 2020!), Cannes – festivalul filmului, Monte-Carlo – cazinoul…

Zlatna este la ora actuală o bijuterie de oraş, iar primarul Silviu Ponoran şi-a transferat calităţile de gospodar şi în plan cultural, ca moştenire de la tatăl său, muzicianul şi profesorul Valeriu Ponoran, căruia la actuala ediţie poeta locală Lia Maria Şovea i-a dedicat o poezie din care am reţinut un catren: “Când frunze ruginii acoperă pământul/ Şi când romanţa îşi începe cântul/ Ne amintim în fiecare an/ De omul şi tenorul Valeriu Ponoran”.

Tradiţia provoacă emulaţie, iar festivalul, ajuns la ediţia a 17-a, a făcut arhiplină în ambele seri sala “Ampelum” (localnicii speră ca în curând să aibă o sală de spectacole modernă), în ciuda afişajului redus, mai ales că lista vedetelor din recital a fost absolut impresionantă.

Distribuţia atractivă a atras şi de această dată mulţi spectatori din localităţi apropiate, Abrud, Câmpeni, Roşia Montană, Alba-Iulia şi chiar din străinătate.

Indiscutabil, este cel mai serios festival al romanţei din ţară după “nava-amiral” de la Târgovişte, “Crizantema de aur”, ce nu poate fi egalată.

Forţa evenimentului zlătnean rezidă din valorile care au bătut, unele, cale lungă până în Munţii Apuseni. Componenţa juriului, de pildă, a fost una imbatabilă sub raportul competenţei şi al rangului profesional: Jolt Kerestely (preşedinte), Alina Mavrodin Vasiliu, Florentina Satmari şi două absolvente ale Academiei de muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, soprana Arona Bogdan şi Georgeta Plută, aceasta din urmă câştigătoare a Trofeului cu câţiva ani în urmă.

Al doilea (de fapt cel dintâi, la o manifestare muzicală!) pilon de soliditate este reprezentat an de an de acompaniamentul impecabil al redutabilei orchestre conduse de prof. Ovidiu Barteş (vioară): Kalman Urszui (pian), Victor Geogean (acordeon), Marius Szabo (vioară), Zeno Zanc (contrabas). Au existat şi câţiva sponsori, iar de sunet şi lumini s-a ocupat ca de obicei Eugen Hârşu.

Este meritul organizatorilor că au făcut eforturi ca festivalul să fie la un nivel înalt în toate secvenţele sale (veţi vedea mai jos lista recitalurilor), aceştia fiind Primăria şi Consiliul local Zlatna, Consiliul judeţean Alba (cu o implicare consistentă, preşedintele Ion Dumitrel fiind nelipsit din sală), Centrul judeţean de cultură “Augustin Bena”, Casa de cultură “Horea Popescu” din Zlatna (Cosmina Bogdan a muncit foarte mult), Centrul naţional de informare şi promovare turistică Zlatna.

O asemenea desfăşurare impresionantă de forţe nu putea rămâne nemediatizată, principalii parteneri media fiind revista “Actualitatea Muzicală”, ziarul “Ultima Oră”, Hora TV şi Radio România Cluj, acestea două transmiţând în direct Gala festivalului.

De asemenea a existat şi un stand de carte muzicală al Editurii ProUniversitaria, Jolt Kerestely fiind asaltat pentru autografe pe volumul dedicat lui de colega noastră Oana Georgescu.

Juriul a fost exigent, dar şi îngăduitor uneori, primul caz fiind al Luciei Raluca Câmpean, din Cluj-Napoca, 38 de ani, absolventă a Academiei de muzică “Gh. Dima”. A fost distinsă cu Premiul special al Centrului judeţean de cultură “Augustin Bena”, deşi evidenţiază o interpretare rece, fără căldura şi pasiunea cuvenitei romanţei (la ediţia anterioară primise tot un premiu special…). Tot la “Gheorghe Dima” est student în anul IV un alt clujean, de 22 de ani, Andrei Titus Sânpelean.

A interpretat două romanţe de Aurel Giroveanu, fiind distins cu Premiul special al Consiliului Judeţean Albă. Distanţa mică îi face pe clujeni (mai ales că în marele oraş nu există, aspect absolut trist, un festival de acest gen şi nici unul de muzică uşoară!) să vină la Zlatna, atraşi şi de renumele în creştere al manifestării. Cristina Beldean Moşuţan, 45, a absolvit la rândul ei Conservatorul clujean şi este în prezent profesoară la Dej, fiind recompensată cu Premiul special al Casei de cultură “Horea Popescu” din Zlatna.

Odată cu prezenţa pe podium, valoarea laureaţilor a crescut. Premiul III a fost înmânat solistei Teatrului Naţional de operă şi balet “Oleg Danovski” din Constanţa Petronela Mihaela Ionescu, în vârstă de 45 de ani. Absolventă a U. N. M. B., ea a confirmat premiul cucerit la “Crizantema de aur”.

Între atâţia laureaţi cu pregătire muzicală academică s-a strecurat un absolvent al Facultăţii de Teologie ortodoxă din Alba-Iulia. Alexandru Demeter, 51, din Ponorel, jud. Alba a reeditat clasarea din 2017, câştigând tot premiul II. Absolventă a Academiei de muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Alina Huţu din Botoşani, 39, merita cu siguranţă Trofeul competiţiei, datorită interpretărilor sensibile, în adevăratul spirit al romanţei.

Considerând probabil că se află la debutul într-un concurs de romanţe, juriul i-a acordat doar premiul I, dar cu siguranţă are viitorul în faţă pe acest tărâm. Trofeul, cu o valoare foarte mari în raport cu celelalte distincţii, a fost câştigat de Alina Ureche din Republica Moldova, 31, profesoară de canto la Chişinău, creditată probabil cu şanse mai mari graţie celor două premii I cucerite anterior la “Crizantema de aur” şi la “Crizantema de argint”. Cântă frumos, dar are unele lacune în privinţa comportamentului…

 

Au mai fost încă 6 finalişti, dintre care venea cu un palmares bogat Magdalena Suciu, 50, din Braşov, dar n-a fost de ajuns. Repertoriul abordat de finalişti a inclus cântece nemuritoare compuse de Ionel Fernic, Aurel Maxiny, Titel Popovici, Ionel Băjescu Oardă, Henry Mălineanu, Nicolae Kirculescu, Ioan Tomescu, Dan Mizrahy, Nelu Danielescu, Mia Braia, Paraschiv Oprea, Temistocle  Popa, P. Popescu-Peppo, Grigore Perieţeanu.

Şi iată-ne ajunşi la recitaluri. Nu ştiu câte manifestări similare se pot mândri cu o asemenea “baterie” de staruri în numai două seri! E un mister cum au reuşit organizatorii, dată fiind distanţa şi… gajurile, dar felicitări lor din toată inima, aceste recitaluri au fost în întregime dedicate romanţei în stare pură, am zice.

Directoare artistică a “Crizantemei de aur”, Alina Mavrodin Vasiliu este sufletul festivalului de la Târgovişte şi în egală măsură o doamnă incontestabilă a romanţei, propunându-ne şi acum, cu o dăruire interpretativă excepţională şi dramatism mergând până la lacrimă, o colecţie de lucrări lansate şi premiate la Târgovişte.

Tenorul Sorin Lupu, solist al Operei din Cluj-Napoca, câştigător aici în urmă cu 2 ani, a venit să-şi susţină fiul, pe care l-a îndrumat către romanţă, dar a susţinut şi un recital incandescent. Un alt tenor, Tudor Bărbos din Baia-Mare, 30, angajat al Operei Române din Cluj-Napoca, a demonstrat prin evoluţia sa că a meritat din plin Trofeul câştigat la ediţia anterioară. Membră în juriu, soprana Arona Bogdan a absolvit Conservatorul bucureştean, a cântat pe scena Operei Naţionale în Capitală, dar şi, timp de 7 ani, la Opera din Viena.

N-a avut răgaz să pregătească un program de romanţe, aşa încât a interpretat două canţonete, “Serenada” de Mircea Chiriac şi “Până când nu te iubeam” de Anton Pann.

Şi dacă tot am amintit de Avram Iancu în debutul articolului, a descins, alături de formaţia sa Crai Nou, acest veritabil “crăişor al munţilor”…muzicali (de fapt el e de-acum Crai, Crăişor e de-acum fiul lui, Tudor!), idolul întregii ţări, Nicolae Furdui Iancu, cu ţinuta sa impecabilă, frumuseţea cântului, respectul pentru romanţa veche românească, într-un program cu adevărat emoţionant.

Cele două mari surprize ale gazdelor au ieşit din sfera strictă a romanţei şi este foarte bine – aşa au făcut în anii anteriori cu Vasile Muraru şi Valentina Fătu, Alexandra Canareica, Jean Paler, Stela Enache.

Soprana Ana-Maria Petre şi cântăreţul mexican Freddy Camacho ne-au purtat într-o călătorie muzicală fermecătoare prin America Latină, experienţa făcându-i să interacţioneze cu spectatorii încântaţi, cei în vârstă cântând cu foc alături de ei “Cielito lindo”, “Paloma” sau “La cucaracha”.

 

Iar momentul culminant al festivalului l-a reprezentat prestaţia superlativă a lui Paul Surugiu-Fuego, campion incontestabil al popularităţii naţionale. Merita să vedeţi cum toţi spectatorii, în picioare, îl fotografiau cu telefoanele, pentru a poveşti a doua zi cum s-au simţit alături de idolul său.

Dat fiind specificul manifestării, a ales în special piese lirice, de suflet, spre bucuria Alinei Mavrodin Vasiliu, care l-a invitat pentru un recital similar la “Crizantema de aur”. Într-o gradaţie repertorială savantă a emoţiei, Paul Surugiu-Fuego a încheiat cu şlagărul “Copacul”, avându-l lângă el, plângând în hohote, pe autorul melodiei, compozitorul Jolt Kerestely…

Da, aşa cum ne-a cântat Fuego, a fost “O seară minunată”, fabuloasă am spune. Nu atât la nivel de concurs, unde au fost ani mai buni, dar la nivel de festival în ansamblu – vedete, public, juriu, tot – a fost de departe cea mai puternică ediţie a festivalului naţional al romanţei “Te-aştept mereu pe-acelaşi drum” de la Zlatna, jud. Albă, în Munţii Apuseni.

Să ne aşteptaţi şi la ediţia următoare, dragi zlătneni, vom încerca să ajungem… pe-acelaşi drum!

Foto: Evelina Cîmpean

 

Octavian URSULESCU

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.