Rusia restrânge dreptul de a candida, America permite candidatura oricui

Mai multor ruși le este interzis astăzi să candideze la alegeri decât în perioada Uniunii Sovietice, arată datele unui studiu realizat de organizația independentă de monitorizare a alegerilor Golos, citat Moscow Times.

Golos estimează că unui număr de cel puțin nouă milioane de ruși le-au fost restrânse drepturile electorale chiar înainte ca Parlamentul de la Moscova să înăsprească legislația electorală, pentru a-i exclude pe susținătorii disidentului Navalnîi.

Legislația electorală în vigoare este deja mai represivă decât legile sovietice în privința restricționării dreptului de a candida și a numărului persoanelor afectate de aceste restricții”, afirmă Golos.

Raportul estimează că doar în 2020 legiuitorii ruși au adoptat în jur de 50 de legi care vizează eliminarea dreptului de a candida la alegeri.

Studiul publicat de Golos mai arată că în jur de șase milioane de ruși cu cetățenie dublă și cei cu reședința în străinătate sunt cele mai numeroase grupuri care nu pot candida la alegeri.

„Vampiri” și „Regi ai lumii” în cursa pentru Casa Albă

Și dacă tot am menționat restrângerea ariei de candidați în alegerile ruse, iată și câteva candidaturi cel puțin stranii în SUA, unde (aproape) oricine poate intra în cursa electorală.

Jonathon Sharkey (foto), un fost luptător, care a candidat la Președinție în 2004, 2008 și 2012, susține că este vampire și că bea sângele iubitelor sale de două ori pe săptămână, pentru că este un descendent direct al lui Vlad Țepeș.

După exemplul presupusului său strămoș, Sharkey s-a angajat să ia o poziție dură la adresa infractorilor, optând pentru decapitare. Din proiectul său prezidențial au făcut parte și alte idei teribile, ca legalizarea prostituției și a marijuanei. Dacă ar fi câștigat președinția, Sharkey ar fi pretins și titlul de „înalt călău”.

În 1940, Statele Unite erau preocupate în special de problemele din Europa și de începutul celui de-al doilea război mondial. Țara a fost împărțită între izolaționiștii care nu doreau să intre în război și intervenționiștii care au considerat că SUA nu fac suficient pentru a-și ajuta aliații.

Pe măsură ce dezbaterea a început să se desfășoare, au început alegerile prezidențiale, cu Franklin Delano Roosevelt candidat pentru al treilea mandat.

Împotriva lui s-a aflat republicanul Wendell Willkie, care a susținut politicile intervenționiste și nu a criticat niciunul dintre ajutoarele pe care guvernul le acorda aliaților; apoi s-a răzgândit total. După ce a pierdut alegerile, s-a reinters la vechile sale credințe și a susținut implicarea americanilor în război.

Și Lyndon LaRouche este o figură interesntă a politicii americane. Ca unul dintre cei mai cunoscuți și influenți extremiști politici din America, a candidat de mai multe ori la funcția de președinte.

Deși LaRouche și-a început cariera politică ca marxist pe linia lui Troțki, politica sa s-a transformat într-un totalitarism fascist. În câteva repere, LaRoche neagă Holocaustul, crede că schimbările climatic sunt o farsă și că există o conspirație britanică masivă pentru a prelua controlul asupra lumii.

Unele afirmații stranii au făcut și ca respectatul militar de carieră Wesley Clark să piardă nominalizarea în fața lui John Kerry – în timpul campaniei sale, Clark a declarat că este un mare susținător al călătoriilor mai rapide decât lumina și a sugerat că fizica din spatele vitezei luminii ar putea fi incorectă. Clark a susținut și înființarea de lagăre în care să fie internate persoanele suspectate că sunt teroriști islamiști radicali, o opinie puternic împotriva idealurilor partidului a cărui nominalizare o viza.

Episcopul Homer Aubrey Tomilson este, la rândul său, o figură pitorească a candidaturilor americane – în anii 1950 a înființat Partidul Teocratic și a candidat la președinție.

Planul său pentru țară urma o interpretare strictă biblică – o unificare completă a bisericii și a statului, înlocuirea codului fiscal cu zeciuială biblică, două noi funcții de cabinet – secretar al Bibliei și secretar al dreptății. Tomilson a sfârșit prin a se declara „rege al lumii” și a ținut ceremonii de încoronare în 101 capitale mondiale.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.