Solicitarea societății civile către Parlamentul României: Scoateți tutunul din fața, din mintea și din viitorul fiecărui copil al României
Cele peste 350 de organizații non-guvernamentale membre ale Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României solicită autorităților statului modificarea și completarea legii nr. 457/ 2004 privind publicitatea și sponsorizarea pentru produsele din tutun
Consumul de tutun reprezintă principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile, existând dovezi științifice care demonstrează cert că reducerea numărului persoanelor care folosesc produse ce conțin tutun conduce la diminuarea poverii reprezentate de aceste boli. Descurajarea debutului consumului acestor produse conduce la reducerea, atât pe termen scurt cât mai ales pe termen mediu și lung, a numărului de fumători.
În ciuda evoluției pozitive începând cu anul 2004, în România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte țări europene, situând țara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenților de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal. Numărul adolescenților de 15-16 ani care au fumat în ultima lună plasează România pe locul 5 între țările europene, procentul fumătorilor foarte tineri fiind de 5 ori mai mare față de cel din SUA (6%).
Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situație alarmantă în ceea ce privește consumul de tutun în rândul copiilor și adolescenților din România și impun adoptarea de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.
Se estimează că 11,2% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează constant (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 70.000 de copii din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici.
În România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani, adică 223.200 de copii, afirmă că au fumat cel puțin o dată în viață, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate (51,7%) încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă și faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani afirmă că au ”testat” prima țigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani. Urmare a interacțiunii precoce cu produsele din tutun este faptul că mulți adolescenți fumează curent la 15 ani: 20% dintre băieți și 17% dintre fete deja consumă tutun cel puțin o dată pe săptămână. Pe măsură ce vârsta crește, un număr tot mai mare de adolescenți fumează din ce în ce mai frecvent, astfel că 31% respectiv 30% dintre băieții și fetele de 15-16 ani afirmă că au fumat în ultima lună.
Expunerea minorilor la publicitate și acțiuni de promovare a produselor din tutun este foarte mare, în ciuda restricțiilor parțiale existente. Astfel, în România, în anul 2013, patru din zece copii (41,1%) cu vârsta între 13 şi 15 ani care au fost într-un loc în care se vindeau și ţigări în ultimele 30 de zile, au observat activităţi de publicitate sau promovare în aceste locuri. De asemenea, 6,4% dintre ei au primit gratuit un produs din tutun, deși acest lucru este interzis prin legea 457/ 2004. Acest lucru este posibil datorită faptului că „vânzarea promoțională” este permisă pentru produsele şi mărcile nou introduse pe piaţă iar controlul vârstei nu poate fi făcut de reprezentanţii producătorilor de ţigări.
Una din cele mai importante cause ale consumului ridicat în rândul copiilor este reprezentată de gradul de atractivitate a pachetelor de ţigări la locul de vânzare (casete luminoase, panouri atrăgătoare, mascarea avertismentelor de sănătate cu cartoane frumos colorate). Tinerii români fumători cu vârsta între 15 şi 24 ani sunt influenţaţi în alegerea mărcii de ţigări de aspectul produsului: 56% de modul de ambalare, iar 40% de aspectul şi forma ţigării.
Deşi este în vigoare în România de mai mult de 14 ani, interzicerea vânzării de tutun către minori este una din cele mai puţin respectate prevederi, profitul net realizat de micii vânzători fiind insignifiant. Acest comportament se presupune că ar avea la bază acceptabilitatea socială a comportamentului de a fuma; în ţări precum SUA, în care fumatul nu mai este privit ca un comportament dezirabil, minorilor le este foarte greu să îşi procure un produs din tutun. În sprijinul valabilității acestei afirmații și pentru România vine constatarea că în 2013, 72,3% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani (476.828 de copii) care au declarat că fumează în mod curent şi-au cumpărat ţigările în mod legal, de la magazin ori chioşc. Mai mult, 74,4% dintre ei (489.854 de copii) au afirmat că nu au fost refuzaţi de vânzători din cauza vârstei. Mai mult, continuă să existe adulţi care oferă ţigări sau facilitează obţinerea de către minori a produselor din tutun: aproape un sfert (21,9%) din copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani au afirmat că au primit ţigările de la o altă persoană decât un vânzător.
Toate aceste date indică nevoia adoptării de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care sunt expuși, încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.
Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual, apariția unor noi produse din tutun care exploatează în mod înșelător viduri de reglementare, dar și prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii, sunt modalități prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenței de nicotină. Astfel, nu sunt asigurate drepturile copiilor și tinerilor prevăzute la articolele 17 (protecția față de orice mijloc de comunicare în masă care le poate fi dăunător), 19 (protecția față de orice formă de vătămare), 24 (dreptul la cea mai bună stare de sănătate), 33 (protecția față de efectele oricărei forme de drog) și 36 (protecția față de orice formă de exploatare) din Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului.
În Decizia Nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a României a reținut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun, există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii pozitive ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)].
În aceste condiții, cele peste 350 de organizații non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor și copiilor solicită Parlamentului și Guvernului României adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun. Avem obligația morală și legală de a crea un mediu social care să favorizeze opțiunea copiilor și adolescenților de a rămâne nefumători, fiind recunoscut faptul că adolescenții sunt mult mai receptivi la publicitate decât adulții.
România trebuie să își respecte angajamentul de stat semnatar al Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 332/2005 și care prevede la art. 13 obligația statelor semnatare de a implementa o interdicție cuprinzătoare asupra oricărei forme de publicitate, promovare și sponsorizare pentru produsele din tutun.
Semnatarii Scrisorii Deschise a Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României
Prof. Dr. Gheorghe Borcean, Președinte Colegiul Medicilor din România
Academician Prof. Dr. Victor Voicu, Preşedinte Secţia de Ştiinţe Medicale a Academiei Române
Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Administrația Prezidențială
Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Președinte Societatea Română de Pneumologie
Prof. Dr. Florin Mihălțan, Fost Președinte al Societății Române de Pneumologie
Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Președinte Societatea Română de Cardiologie
Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Președinte Ales al Societății Române de Cardiologie
Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, Președinte Fundația Română a Inimii
Prof. Dr. Dan Gaiță, Președinte Forumul Național de Prevenție
Prof. Dr. Mircea Beuran, Președinte al Senatului Universitar din Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
Prof. Dr. Mircea Cinteză, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
Prof. Dr. Maria Sajin, Șef Departament Patologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
Prof. Dr. Ion Bruckner, Președinte Societatea Română de Medicină Internă
Prof. Dr. Mihai Ionac, Secretar General al Societății Române de Chirurgie Vasculară
Prof. Dr. Roxana Silvia Bumbăcea, Președinte Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică
Prof. Dr. Ioan Mircea Coman, Fost Președinte Fundația Română a Inimii
Prof. Dr. Cătălina Poiană, Președinte Societatea Română de Endocrinologie
Dr. Raed Arafat, Societatea de Medicină de Urgență și Catastrofă din România/Fundația pentru SMURD
Prof. Dr. Miron Bogdan, Președinte Fundația Pneuma
Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Director General, Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar
Dr. Rodica Tănăsescu, Președinte Societatea Națională de Medicină a Familiei
Dr. Cristina Cornelia Isar, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei/Grupul RespiRo al CNSMF/Societății Naționale de Medicină a Familiei
Dr. Cătălina Panaitescu, Grupul RespiRo al CNSMF/Societății Naționale de Medicină a Familiei
Dr. Valeria Herdea, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF)
Prof. Dr. Popescu Mircea Ioachim, Medic primar cardiolog, Șef Clinică Cardiologie Oradea
Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, Decanul Facultății de Medicină Iuliu Hațieganu, Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca, Președinte al Asociației Decanilor Facultăților de Medicină din România
Prof. Dr. Doina Adina Todea, Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Hațieganu, Medic Primar Pneumologie, Membru în Comisia de Pneumologie a Ministerului Sănătății
Prof. Univ. Dr. Călin Emilian Hințea, Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Prof. Dr. Leonard Azamfirei, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș
Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan, Preşedinte Fundaţia Procardia
Prof. Dr. Zoltan Abram, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș
Prof. Dr. Monica Tarcea, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş (cercetător în domeniul fumatului)
Conf. Dr. Valentin Nădășan, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș
Prof. Univ. Dr. Sorin Rugina – Rectorul Universității Ovidius din Constanța
Conf.dr. Antigona Trofor, Coordonator al Ghidului Societății Române de Pneumologie pentru renunțare la fumat și asistența de specialitate a fumătorului
Șef de Lucrări Dr. Ștefan Dan Mihăicuța, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, Fundația Cardioprevent
Conf. Dr. Carmen Orban, Manager Institutul Clinic Fundeni
Conf. Dr. Oana Arghir, Facultatea de Medicină Universitatea Ovidius din Constanța, Director Medical Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
Dr. Edith Simona Ianosi, Clinica Pneumologie Tîrgu Mureș
Dr. Cristian Meghea, Director Proiect-Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea de Știinte Politice, Administrative și ale Comunicării/Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Michigan State University
Dr. Daniel Mardare-Direcția de Sănătate Publică Iași
Dr. Magdalena Ciobanu, Expert al Ministerului Sănătății și Comisiei Europene pentru Controlul Tutunului
Dr. Teodora Ciolompea, Manager Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri Sfântul Stelian, București
Vasile Cepoi, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
Dr. Alexandra Cucu, Institutul Național de Sănătate Publică
Conf. Dr. Florentina Furtunescu, Institutul Național de Sănătate Publică
Sorin Oprea, Chestor de Poliție, Director Agenția Națională Anti-Drog
Cezar Irimia, Președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer/Alianța Pacienților Cronici din România
Vasile Barbu, Președinte Asociația Națională pentru Protecția Pacienților din România
Marinela Debu, APAH-RO, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România
Iulian Petre , Director Executiv Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA/Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania (COPAC)
Mircea Timofte, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România
Adriana Melnic, Director Executiv Societatea Română de Cancer
Ramona Alexandrescu, Centrul European pentru Prevenirea Adicțiilor
Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină
Cristina Vladu, MD, MA, Expert Politici de Sănătate, Centrul pentru Politici Comunitare
Vania Limban, Asociația Moașelor din România
Bogdana Bursuc, Mind Institute România
Dr. Tania Rădulescu
Conf. Univ. Dr. Dan Cimpoeru, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București
Ioana Cristea – Președinte Fondator – Asociația OncoPacienților PHOENIX Bucuresti
Eugenia Barbu- A.C.T.O.R.- Asociația Culturală pentru Teatru și Origami din România
Raluca Bârzu, Președinte Asociația Câștigă Viața
Rodica Ioniță, Președinte Federația Patronatelor Farmaceutice din România
Diana Mereu, Director Executiv RASCI
Vlad Mixich, Observatorul Român de Sănătate
Vlad Măcelaru, Delegat de Tineret al României la ONU
Bianca Băluță, Președinte Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România
Teodor Blidaru și Horea Chirilă, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România
Alin Grigore, Președinte Uniunea Studenților din România
Marius Deaconu, Președinte Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Mihai Dragoș, Președinte Consiliul Tineretului din România
Andrei Coșuleanu, Membru Board Let’s Do it, Romania!
Ciprian Văcaru, Președinte Organzația de Tineret a Blocului Național Sindical
Iulian Dascălu, Președinte Convenția Națională a Fundațiilor pentru Tineret
Mihai Adrian Vîlcea, Președinte Fundația Județeană pentru Tineret Timiș
Mircea Matei, Președinte Fundația Județeană pentru Tineret Dâmbovița
Dr. Marina Oțelea, Președinte Asociația SAMAS-Sănătate pentru Mamă și Copil
Sînziana Ioniță Ciurez, Fundația Crucea Albă
Marian Ioniță, Asociația Inițiativa pentru Responsabilitate Publică
Ana Măiță, Asociația Mame pentru Mame
Vlad Voiculescu, Asociația MagiCamp
Rozalina Lapadatu, Președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA
Măriuca Ivan, Director General Crucea Alb-Galbenă România
Ovidiu Covaciu, Președinte Societatea Raționalistă Română
Maria Culescu, Președinte Asociația M.A.M.E.
Mădălina Argăseală, Director Executiv Asociația Română pentru Promovarea Sănătății
Marius Eremia, Director Executiv Aer Pur România
Dr. Oana Cristina Arghir, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
Dr. Daniel Gherasim, Cardiologie Preventivă, IUBCV „C.C.Iliescu”, Fundeni, Bucureşti
Cătălina Crainic, Asociația Children’s Joy
Hajdu Hilda, Asociația Little People România
Prof. Olga Rodica Cridland , Președinte Asociația P.A.V.E.L. (Asociația părinților cu copii bolnavi de cancer) și Vicepreședinte FABC
Diana Vasiliu, Terapeut anti-fumat
Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network for Smoking and Tobacco Prevention
Daniel Dodoc, Fundația Romtens
Florina Daniela Ruta, Asociația Română de Nutriție și Dietetică
Conf. Univ. Dr. Postolache Paraschiva, Fundația „Flacăra Speranței”
Denise Deshaies, AMURTEL România
Daniela Sabadac, Asociația David Alexandru
Vlad Petreanu, Jurnalist
Paula Rusu, Jurnalist
Lucian Mândruță, Jurnalist
Avocat Sora Radu Valentin, Avocat Coordonator SORA ȘI ASOCIAȚII
Avocat Sora Aniela Mihaela, Avocat Partener SORA ȘI ASOCIAȚII
Avocat Andrei Bodescu, Avocat Asociat SORA ȘI ASOCIAȚII
Avocat Dogaru ALexandra, Avocat Asociat SORA ȘI ASOCIAȚII
Ramona Brad, Director Proiect Inițiativa 2035 Fără Tutun
Lista completă a organizațiilor și persoanelor fizice susținătoare ale Inițiativei 2035 Fără Tutun poate fi regăsită la adresa-
http://2035faratutun.ro/