Spania. Specificul unei țări care face istorie europeană
Alegeri anticipate
Pe 29 mai 2023, premierul socialist Pedro Sanchez a anunţat convocarea-surpriză de alegeri legislative anticipate în Spania pe 23 iulie 2023 (Conservatorii spanioli, cele mai multe voturi în marile orașe (cursdeguvernare.ro): anunțul a fost făcut la o zi după înfrângerea dură suferită de socialiști în fața conservatorilor, la alegerile municipale şi regionale de duminică 28 mai 2023; alegerile legislative urmau să aibă loc peste o jumătate de an, la o dată nestabilită încă.
Într-o alocuţiune televizată, Pedro Sanchez a anunţat că l-a informat pe regele Felipe al VI-lea, şeful statului, despre „decizia sa de a (…) dizolva Parlamentul şi de a convoca alegeri generale”, care vor avea loc „duminică, 23 iulie 2023. Am luat această decizie având în vedere rezultatele alegerilor de ieri”, a declarat Sanchez, la Palatul Moncloa, sediul Guvernului spaniol.
Partidul Popular (PP), conservator, revine și obține cele mai multe voturi în șapte dintre cele mai mari 10 orașe – Madrid, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Malaga, Murcia și Palma, până acum controlate de stânga. În afară de PP, alt mare câştigător este partidul de extremă dreapta Vox, deja a treia forţă politică în parlament. Acesta a obţinut peste 1,5 milioane de voturi la alegerile municipale (7,19 la sută), dublându-şi scorul în patru ani.
Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul de Interne, Partidul Socialist (PSOE/S&D) și-a menținut controlul doar în Las Palmas din Insulele Canare și a pierdut poziția preeminentă la Sevilla, Zaragoza și Palma. Odată cu scăderea popularității colaliției de stânga, Unidas Podemos și a formațiunii centriste, Ciudadanos (Cetățeni), Spania pare să fi revenit în mare parte la un sistem cu două partide, în care PSOE și PP se schimbă la guvernare.
Califatul Córdoba
Pe 16 ianuarie 929 – s-au împlinit de atunci 1094 de ani – Emirul Abd ar-Rahman al III-lea s-a proclamat calif, înființând pe teritoriul actual al Spaniei, Califatul Córdoba (Khilāfat Qurṭuba), un stat din Peninsula Iberică (Al-Andalus) și Africa de Nord, cu capitala în orașul Córdoba, stat care a existat între 929 și 1031: această perioadă s-a caracterizat printr-o remarcabilă înflorire a comerțului și a culturii; multe dintre capodoperele artistice ale Spaniei musulmane s-au edificat în această perioadă, inclusiv Mare Moschee din Córdoba.
Abd-ar-Rahman al III-lea făcea parte din dinastia Umayyad și deținea titlul de Emir de Córdoba încă din anul 756; în ianuarie 929 s-a proclamat Calif de Córdoba, în locul titlului de Emir de Córdoba. Perioada califatului a fost apogeul prezenței musulmane în Peninsula Iberică…
Califatul s-a dezintegrat din cauza războiului civil (”fitna”) dintre descendenții ultimului calif, Hisham al II-lea și succesorii primului său ministru (”hayib”) Al-Mansur; o rămășiță a califatului a continuat să existe până în 1031 când, după ani de lupte intestine, s-a dezmembrat în mai multe regate Taifa independente.
Impozitul excepțional
Spania a aprobat o taxă temporară pentru firmele mari din energie şi bănci, intenţionând iniţial să strângă 7 miliarde de euro până în 2024 pentru a finanţa măsuri de reducere a presiunileorlegate de costul vieţii, dar în urma modificărilor aduse în Parlament suma a fost redusă (https://www.bursa.ro/spania-vrea-sa-stranga-circa-6-miliarde-de-euro-din-impozitul-exceptional-impus-companiilor-energetice-si-bancilor-89890949): venitul preconizat este de 1,7 miliarde din taxa pe energie şi 1,3 miliarde din taxa bancară (în 2023), 3 miliarde de euro pe an în total”.
În noiembrie 2022, Banca Spaniei a estimat că Guvernul spaniol va strânge un total de 5 miliarde de euro (5,33 miliarde de dolari) până în 2024 din impozite, după ce Parlamentul a scutit de taxă activităţile reglementate pe plan intern şi operaţiunile externe. Senatul a dat aprobarea finală a acestei taxe excepţionale asupra băncilor, omițând ca taxa să fie aplicată băncilore locale mai mici şi unităţilor băncilor străine din Spania.
Taxa de solidaritate
Spania implementează de la 1 ianuarie 2023 o „taxă de solidaritate” datorată de persoanele cu active în valoare de cel puțin trei milioane de euro, a anunțat ministrul bugetului, María Jesús Montero (vez site-ul Spania introduce o taxă de solidaritate pentru impozitarea averilor bogaților (cursdeguvernare.ro), postat pe 30 septembrie 2022): Taxa de solidaritate va afecta averea, impozitul pe venitul personal și impozitul pe corporații, a spus Montero, care face parte Partidul Socialist (PSOE) al premierului Pedro Sanchez.
Noua taxă, a afectat deja 23.000 de contribuabili, adică 0,1% din populația Spaniei și are potențialul de a colecta 1,5 miliarde de euro la buget; decizia vine după ce Partidul Popular (PP/PPE) de opoziție, de centru-dreapta și Socialiștii au propus reduceri semnificative de taxe în regiunile pe care le controlează, pentru a-și apropia alegătorii înaintea alegerilor municipale din mai 2023.
Potrivit Guvernului spaniol, este esențial ca și cei mai bogați să contribuie pentru a ajuta la atenuarea impactului negativ al inflației record. Noua taxă are trei cote – o cotă de 1,7% pentru averi între 3-5 milioane de euro, o cotă de 2,1% pentru 5-10 milioane de euro și 3,5% pentru averile de peste 10 milioane de euro.
Guvernul spaniol, de stânga, a anunțat totodată o creștere a impozitării capitalului cu un punct procentual, la 27%, iar pentru câștigurile de capital de peste 200.000 de euro, un impozit de 28%, cu două puncte procentuale în plus față de fostele rate de impozitare.
Pe lângă taxa de solidaritate, Guvernul a mai aprobat noi măsuri de modificare a impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru a favoriza veniturile medii și mici, ridicând plafonul reducerilor de impozit aplicate în prezent veniturilor de până la 18.000 de euro, la 20.000 de euro. Guvernul a anunțat că măsura ar putea aduce de 1,88 miliarde de euro venituri bugetare suplimentare.
Edith-Mihaela Dobrescu
Emilian M. Dobrescu