Trecerea la o agricultură 100% bio, imposibilă fără schimbări majore
Hrănirea planetei în anul 2050 grație unei producții agricole 100% bio nu se va putea face fără o majorare importată a suprafeței cultivate sau o modificare a regimului alimentar al ființelor umane, arată un studiu publicat în revista Nature Communications.
Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii pe baza unui model conform căruia, în 2050, populația planetei va fi despre nouă milioane de ființe umane precum și pe necesitatea creșterii cu 50% a producției agricole pentru a hrăni planeta la acea dată.
Potrivit studiului, având în vedere că agricultura bio are randamente mai mici decât agricultura tradițională, pentru a atinge obiectivul de hrăni planeta fără a modifica comportamentul alimentar anual va fi nevoie ca suprafețele cultivate să crească de la 16% până la 33%, iar în același timp despăduririle să crească de la 8% la 15%. În pofida impactului pozitiv pentru mediu al agriculturii bio, în special faptul că nu utilizează pesticide, cercetătorii apreciază că această soluție nu este un viabilă.
În consecință, cercetătorii au trecut în revistă alte scenarii, care merg de la o conversie parțială la o conversie totală însoțită de anumite modificări ale regimului alimentar, în special un regim alimentar cu mai puțină carne.
„Conversia la agricultura bio ar putea avea potențialul de a răspunde la cererea alimentară mondială și a o face într-o manieră durabilă, însă numai dacă risipa alimentară și producția de carne vor fi diminuate”, concluzionează articolul din revista Nature Communications.
Potrivit cercetătorilor, obținerea tuturor produselor agricole într-o manieră bio și fără a majora suprafețele cultivabile devine o opțiune viabilă numai prin reducerea cu 50% a risipei alimentare și în același timp prin suprimarea totală a culturilor destinate hranei animalelor. Rezultatul: un șeptel mai mic și reducerea de la 38% la 11% a ponderii reprezentate de proteinele animale în totalitatea proteinelor consumate de om.
Fără a se pronunța în favoarea unui anumit scenariu, studiu estimează că o punere în practică parțială și combinată ar permite un viitor alimentar mai durabil.
Însă unii cercetători au primit cu scepticism modelele prezentate în acest studiu deoarece conțin multe supoziții care ar putea sau nu să se adeverească, comentează Les Firbank, cercetător în agricultură la Universitatea din Leeds.
„Cu aceste strategii, hrănirea ființelor umane ar fi diferită față de cea din prezent, cu foarte puțină carne și o creștere importantă a consumului de legume” subliniază Martine Barons, de la Universitatea din Warwick. „Cum va fi gestionată această schimbare?” se întreabă Martine Barons, evocând în special normele culturale și sociale care vor trebui rescrise.
Sursa: AGERPRES