UE: Politici agricole și de pescuit mai ecologice și mai echitabile

Politicile UE în domeniul agriculturii și pescuitului s-au aflat în centrul proiectului european timp de decenii, având obiectivul de a furniza aprovizionarea corespunzătoare cu alimente pentru cetățenii UE și venituri echitabile pentru agricultori și pescari.

 

În urma extinderilor UE și date fiind cererea de alimente de calitate superioară, prețurile volatile, dezechilibrele în lanțul aprovizionării cu alimente, schimbările climatice și diminuarea stocurilor de pește, este esențial să se realizeze o revizuire aprofundată a ambelor politici.

 

Parlamentul a fost în centrul acestor eforturi de reformare. Acesta a adoptat mandate de negociere clare și ambițioase cu guvernele naționale privind noile regimuri la începutul anului 2013 și a obținut participarea statelor membre la cele mai importante aspecte ale ambelor reforme.

 

Parlamentul dorește subvenții și prețuri mai echitabile pentru agricultori, punând mai mult accentul pe protecția mediului, a bunăstării animalelor și a consumatorilor. Deputații au susținut un regim de pescuit nou, durabil, în scopul de a opri pescuitul excesiv prin obligația impusă statelor membre de a reduce cotele excesive de pescuite, de a reface rezervele durabile de pește și de a interzice aruncarea înapoi în apă a peștilor prinși și nedoriți.

Agricultura și energia sustenabile

Politica agricolă comună (PAC) a fost introdusă acum 50 de ani și reformată ultima oară în 2003. În cererile sale de reformă adoptate în martie 2013, Parlamentul a insistat asupra faptului că agricultorii trebuie să facă mai mult pentru mediu în cadrul noilor norme. Acesta a susținut planurile de a face o treime din plățile directe către agricultori dependente de respectarea a trei practici ecologice obligatorii: diversificarea culturilor; menținerea pajiștilor și pășunilor permanente și crearea de zone de interes ecologic, care ar putea consta, de exemplu, în plantarea de garduri vii, constituirea de terenuri necultivate, împădurirea unor zone ale fermelor.

Totuși, deputații europeni au insistat în cadrul negocierilor ca aceste măsuri să fie mai flexibile, de exemplu pentru a reflecta mărimea unei ferme, și graduale, pentru a da mai mult timp agricultorilor să se adapteze, fără a pune în pericol nivelurile de producție și deci aprovizionarea cu alimente.

Parlamentul a mai cerut și inspecții mai stricte, precum și sancțiuni de descurajare a celor care încalcă normele referitoare la bunăstarea animalelor sau induc în eroare consumatorii UE prin intermediul etichetării false a produselor alimentare, ca de exemplu în scandalul cărnii de cal. Deputații au cerut condiții mai bune privind calitatea vieții animalelorinclusiv reducerea timpului de transport al animalelor destinate sacrificării.

Parlamentul a exercitat îndelung presiune în favoarea unei reforme ambițioase a Politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), adoptată în anii ’70 și revizuită de mai multe ori de atunci, cel mai recent în 2002.

Înproiectul lor privind reforma în domeniul pescuitului, adoptat în decembrie 2013 după un acord cu Consiliulîn mai 2013, deputații europeni au cerut ca statele membre să nu poată stabili cote de pescuit prea mari pentru pescarii lor. În conformitate cu noile reguli, pescarii trebuie să pescuiască în mod sustenabil pentru a asigura că stocurile nu sunt pescuite dincolo de limita la care se pot reproduce și că stocurile se pot reface în limita de un an. Deputații au mai obținut și obligativitatea pentru vasele de pescuit să aducă la țărm cel puțin 95% din toată prada pescuită. Parlamentul a luptat foarte mult să păstreze acest procent cât de mare posibil, aproape de 100%.

Parlamentul a asigurat și o mai bună utilizare a planurilor multianuale de management, care vor contribui la refacerea stocurilor de pește din UE pe termen mai lung. Deputații subliniază că, în cele din urmă, existența unor stocuri de pește mai importante în mările UE va contribui la menținerea sau chiar mărirea numărului de locuri de muncă din industria pescuitului. Pe lângă aceasta, Parlamentul a militat pentru stoparea despăduririlor la nivel mondial, cu consecințe imense pentru mediu și locuitorii din zonele respective. Acesta a încheiat acorduri cu Camerun, CongoRepublica Centrafricană și Liberia pentru stoparea exploatării forestiere ilegale și a degradării pădurilor tropicale.

O agricultură mai echitabilă pentru toți

Chiar de la începutul dezbaterii cu privire la reforma politicii agricole a UE, Parlamentul a intenționat să facă mai echitabile plățile directe pentru agricultorii din UE și a insistat asupra faptului că fondurile UE ar trebui să fie alocate doar agricultorilor activi și nu proprietarilor de terenuri agricole, dacă nu sunt agricultori.
Pentru a remedia diferențele enorme dintre nivelurile de sprijin direct primit de agricultori în diferite state membre, Parlamentul a asigurat o distribuție mai echitabilă a fondurilor UE, pentru a se asigura că niciun agricultor al UE nu primește mai puțin de 60% din media UE în 2019. Parlamentul s-a asigurat, de asemenea, că se vor reducă plățile pentru fermele mari.
Pentru a mări transparența și a arăta cum se cheltuiesc fondurile UE, deputații europeni au solicitat ca numele tuturor celor care beneficiază de bugetul agricol al UE să fie făcute publice, cu excepția micilor fermieri.

 

Pentru o aprovizionare stabilă cu alimente

Pentru a întineri sectorul agricol aflat în fază de îmbătrânire, Parlamentul a convins statele membre să direcționeze acum o parte a cotei lor din bugetul agricol al UE pentru a ajuta agricultorii tineri – o prevedere care nu a fost obligatorie până acum – și să păstreze o opțiune de a crea o schemă mai bună de ajutor și pentru agricultorii mici.
Parlamentul a susținut planurile de creare a unui instrument de stabilizare a veniturilor prin contribuții la fonduri mutuale – pentru a compensa agricultorii împotriva riscului unei scăderi drastice a venitului. UE ar contribui astfel la primele pentru culturi, asigurările pentru animale și plante împotriva riscului de pierderi economice cauzate de evenimente climaterice negative sau de boli ale plantelor sau animalelor.
Pentru a garanta venituri echitabile agricultorilor și a stabiliza lanțul de aprovizionare cu alimente, Parlamentul a militat să garanteze consolidarea poziției agricultorilor în acest lanț. Organizațiile de agricultori în sectoarele uleiului de măsline, cerealelor și culturilor de proteine vor avea dreptul să negocieze contractele de aprovizionare în numele membrilor lor, fără a aduce atingere legislației privind concurența.
Parlamentul a fost în favoarea menținerii cotelor de zahăr și dincolo de 2015 și a căzut de acord cu statele membre să le extindă până în 2017, pentru a da producătorilor de sfeclă mai mult timp să se adapteze la liberalizarea sectorului. Deputații au insistat de asemenea să fie păstrat sistemul de reglementare a plantării de vițe de vie până în 2030 pentru a păstra reputația calității vinurilor din UE.
Chiar de la începutul negocierilor pentru reformă, Parlamentul a insistat ca agricultorii să nu dedice mai mult timp birocrației decât agriculturii. Deputații doresc reducerea birocrației inutile, îmbunătățind în același timp verificările privind cheltuirea banilor UE. Ei au promovat, de asemenea, sancțiuni proporționale pentru încălcarea dispozițiilor și un sistem de alertă care ar cere agricultorilor să remedieze inconsecvențele înaintea aplicării de sancțiuni.
Parlamentul a militat activ pentru ca numărul tot mai mare de cetățeni defavorizați ai Uniunii să poată beneficia de programul de distribuire a ajutorului alimentar la nivelul UE. Deputații au reușit să mențină acest program și au convins statele membre să reinstaureze bugetul său original de 3,5 miliarde de euro.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.