Un cod mult prea întârziat – Octavian ANDRONIC

În emisiunea „Cafeneaua politică” a lui Horia Alexandrescu, de la MONEY CHANNEL, analiza concretă a condiţiilor în care s-a produs accidentul din Muntenegru a identificat una dintre cauzele principale ale costului – uman şi material – în continuă creştere a procesului rutier: faptul că, după 23 de ani, nu avem încă un Cod Rutier, adaptat la condiţiile actuale de desfăşurare a traficului.

Poate să pară ciudat, dar aleşii n-au avut timp, în nici una dintre sesiuni, să se aplece asupra textului – mereu revizuit – al acestui proiect, în absenţa căruia circulaţia rutieră este guvernată de vechiul cod şi de o droaie de alte reglementări contradictorii răspândite prin legislaţie diferitelor ministere.
Evident, nu absenţa codului este principala cauză a acestui accident colectiv – nici singurul şi nici cel mai grav dintre cele petrecute în ultimele două decenii. La o simplă recapitulare apar accidentele de la trecerea de cale ferată, tot cu 18 morţi, cel de la Mihăileşti, cu vreo 19, plus alte câteva, în urma cărora n-au fost instituite zile de doliu naţional, dar care au depăşit ca gravitate ceea ce s-a întâmplat pe serpentinele din Muntenegru. Cauza ţine de toate acele aproximaţii şi mostre de crasă neglijenţă ce guvernează în special transportul de persoane. În aceeaşi emisiune era evidenţiat şi un alt fapt: şi anume că în lista de revendicări pe care transportatorii au prezentat-o recent guvernului, figura un punct care cerea, nici mai mult nici mai puţin, decât renunţarea la controalele periodice ale pregătirii şoferilor, în favoarea unei proceduri „europene” de verificare „continuă”. Iar faptul că printre cele 28 de revendicări nu figura nici una referitoare la transportul de persoane spune totul despre preocuparea reprezentanţilor acestui sector faţă de siguranţa celei mai preţioase „mărfi” pe care o vehiculează.

De fiecare dată când se întâmplă un fapt de gravitatea acestuia, se ridică vălul de pe ansamblul problemei scoţându-se în evidenţă majoritatea defecţiunilor care se perpetuează, în absenţa legilor sau a aplicării acestora. Este nevoie, de fiecare dată, de un tribut de vieţi omeneşti şi valori materiale ca să ne dumirim că ceea ce trebuia făcut demult şi nu s-a făcut reprezintă cauza principală a tragediilor inutile. Fie ca aceşti 18 morţi să fie cei care conving Parlamentul să purceadă fără întârziere la dezbaterea şi adoptarea noului Cod Rutier şi la aplicare severă a prevederilor acestuia.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.