Un experiment social care arată psihologia poporului român

Problema noastră fundamentală este asta: Spațiul vestic are cele două valori fundamentale: individ autonom și descentralizarea puterii, pe când la noi avem de-a face cu tipul de individ colectivist și o concentrare a puterii.

Cele două valori nu sunt doar diferite, ci ele sunt în opoziție! Și avem o problemă majoră atunci când instituțiile vestice – sociale, economice sau în educație – pe care trebuie să le importăm prin diverse directive europene, se bazează pe fondul cultural vestic. Noi suntem forțați să importăm instituții pe un fond cultural în opoziție. Și de multe ori aceste instituții fie nu prind, fie devin forme fără fond. Adică goale de conținut sau le adaptăm într-o măsură în care le schimbăm esența.

Ca un exemplu pe care l-ați văzut cu toții de instituție vestică adaptată la noi: cabinetul parlamentar. În Vest, ai primit bani, ți-ai angajat cei mai buni experți! În România, în cine ai tu cea mai mare încredere? Păi în rude! Cum se cheamă asta în Vest? Conflict de interese! Iată cum noi preluăm instituții fără să fim suficient de pregățiți… Și multe din asemenea cazuri nu au fost făcute intenționat, ci pe un fond cultural care ne definește. Un individ colectvist crede în rude, neamuri, prietenii.

Un alt exemplu e legat de faptul că țările vestice au tendința să vadă schimbarea ca pe o oportunitate. Noi avem tendința să vedem viitorul ca pe un pericol. Și asta e un lucru grav pentru că nu te stimulează să faci schimbări.
Și mai e o mare diferență. În Vest, comportamentul social se controlează prin recompense. Dacă ți-ai făcut treaba, ești bătut pe umăr, ți se spune „good job!” și poți primi un bonus. La noi, comportamentul social se face prin pedepse. Am ajuns de foarte multe ori să vânam erori – fie preventiv, fie corectiv, dar predominant la noi comportamentul social se face punitiv. Și asta are impact la nivel social.

Acestea sunt cele 4 atribute dominante : individ colectivist, concentrarea puterii – avem aici unul din cele mai mari scoruri ale concentrării puterii din UE, evitarea incertitudinii – la fel, avem aici unul din cele mai mari scoruri din UE și la controlul comportamentului social prin pedepse.

 

Mulți istorici mi-au spus că de-a lungul istoriei ne-a ajutat acest profil. Că un individ colectivist nu e deschis spre străini, în care vede un pericol. Și că de regulă, în istorie, străinii au venit la noi că să ne ia câte ceva, nu să ne dea. Așa este! Numai că într-o lume cum e cea de azi, globalizată, odată ce ai intrat în UE, această reticență față de străini devine un impediment. Pentru că un străin care vede că tu stai și îl analizezi, el își mută investițiile într-un alt stat. Iată cum ceva ce poate ne-a ajutat în istorie, s-ar putea să nu ne mai folosească astăzi.

Acest profil de care vorbesc se nuanțează pe generații. Dacă ne referim la generația baby boomers (50+ ani), dominant sunt oamenii cu acel profil tradițional. În cadrul generației X (30-50 de ani) , jumătate sunt cu profil tradițional și jumătate au un profil vestic. În generația millenials, aceștia au un profil vestic. Noi suntem într-o schimbare, dar nu știu cât de repede se vor schimba lucrurile. Cred că mai avem nevoie de vreo 20 de ani.

În România, puterea socială este concentrată. Bătălia se dă la generația 35-50 de ani, că ei sunt în zonele de putere. Jumătate dintre ei sunt susținuți de millenials, dar ei nu au zone de putere sociale, ci pot cel mult protesta în stradă. Doar că cealaltă jumătate a generației X sunt susținuți de cei de peste 55 de ani care încă ocupă poziții de putere. Va fi foarte greu să facem o schimbare fără să intervină schimbarea generațională.

O să vă descriu un experiment. A fost făcut un studiu în care s-a comparat un eșantion american și unul românesc. Oamenii erau puși să coopereze în vederea realizării unor sarcini și în funcție de performanța lor, urmau să fie recompensați. Cum s-au comportat amercanii? Americanii observau cine e mai performant și îi susțineau pe cei mai buni în ideea că câștigul comun era câștigul fiecăruia în parte. Eșantionul românesc: cum apărea careva care era mai performant, membrii grupului îl pedepseau și îl trăgeau înapoi! Asta este un mod care arată uneori cum arată o cultură colectivistă care nu înțelege că succesul unuia din grupul nostru se va răsfrânge asupra întregului popor.

Extrase din discuția cu Andrea Roșca de la Romanian Business Leaders, via Dan Popa / Hotnews

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.