Veteranii războiului din fosta Iugoslavie, în conflict cu autoritățile
Războiul din fosta Iugoslavie își întinde până astăzi extensiile controverselor. Una dintre acestea este situația complicată a veteranilor care au luptat atunci și care deseori intră în conflict cu guvernele statelor lor.
Drepturile și beneficiile pe care le acordă statele rezultate din destrămarea fostei Iugoslavii militarilor care au luptat în războiul din anii `90 rămâne un motiv de dispută între aceștia și guvernele acestor țări.
În cifre, veteranii din Bosnia-Herțegovina, Croația sau provincia Kosovo ar trebui să primească beneficii totale de 685,8 milioane de euro în 2018. Dar, în timp ce unele dintre asociațiile care îi reprezintă au câștigat influență politică, mulți dintre foștii militari se zbat și în prezent să le fie recunoscute drepturile de bază.
De exemplu, autoritățile din provincia Kosovo au alocat veteranilor 77,8 milioane de euro, dar un recent scandal a pus în evidență faptul că mii de persoane sunt înregistrate în mod fals pe listele cu foști luptători; în Croația, beneficiile direcționate se ridică la 174 milioane de euro, dar foarte mulți veterani nu au acces la servicii psihosociale; Bosnia-Herțegovina plătește 150 de milioane, respectiv 170 de milioane de euro anual foștilor combatanți, dar faptul că această țară este alcătuită din entități separate duce la situații de existență a unor pensii de 200 de euro. În aceste condiții, veteranii au organizat proteste în toamna anului 2018, solicitând beneficii suplimentare și identificarea beneficiarilor falși de indemnizații de acest tip.
În timp ce veteranii sunt nemulțumiți și protestează frecvent, uneori în forme acute, cum este grava foamei, asociațiile care îi reprezintă sunt prospere și tot mai influente, dar nu-și direcționează eforturile spre îmbunătățirea situației foștilor militari, ci spre propășirea celor care se află la conducerea multor astfel de organisme, consideră veteranul bosniac Hamza Krkalic. Statul este acuzat că finanțează mult prea multe astfel de asociații ale veteranilor războiului din fosta Iugoslavie.
Pe de altă parte, nici Uniunea Europeană nu este de acord cu felul în care este abordată problema acestor foști militari. Comisia Europeană a criticat deschis, în Raportul său din anul 2018, Legea veteranilor de război din Croația, „care prevede creșterea pensiilor și a beneficiilor acestora și a familiilor lor, fără ca în schimb să se ia măsuri pentru reintegrarea lor pe piața muncii”.
Legea, intrată în vigoare în 2017, a stârnit critici și în interiorul țării, întrucât prevede avantaje în sistemul educațional, considerate discriminatorii, pentru urmașii militarilor decedați în război. În plus, există un număr considerat foarte mare de organizații și asociații ale veteranilor: 1.350. Acestea au dobândit „suficientă influență politică încât să poată exercita presiune asupra autorităților”, notează „BalkanInsight”.
De altfel, influența acestor organisme ale veteranilor este, poate, cel mai pregnant ilustrată de prezența la vârful politicii din Kosovo a unor militari din fosta Armată de Eliberare, președintele Hashim Thaci și primul ministru Ramush Haradinaj fiind două exemple mai mult decât elocvente. Pe de altă parte, din cei 33.184 de veterani înscriși la plată în septembrie 2018, peste 19.000 ar fi înregistrați în mod faudulos, declară procurorul Elez Blakaj, care s-a ocupat de caz și care a fost nevoit nu doar să renunțe la anchetă, ci și să părăsească provincia, din cauza amenințărilor pe care susține că le primea.
La polul opus se află veteranii din Serbia. „Nu avem drepturi la pensie, nici alte beneficii. Pentru stat, noi parcă nu am exista”, explică Mile Milosevic, președintele Asociației Veteranilor de Război din Serbia. Explicația oficială este mereu aceeași: Serbia nu ar fi participat la conflictele dintre Bosnia și Croația…
De fiecare dată când acești foști militari protestează și solicită o reglementare prin lege a statutului lor, autoritățile consideră că acești oameni sunt folosiți ca masă de manevre politice.