Lansare de carte – Steaua fără nume de Mihail Sebastian, ediție bilingvă română-bengali, traducere Amita Bhose

Ambasada Indiei la București, împreună cu editura Cununi de stele lansează joi, 26 mai 2022, ora 11:00, cartea Steaua fără nume/ Nam na jana tara, de Mihail Sebastian, ediție bilingvă română-bengali, traducere în bengali de Amita Bhose.

În 1965, la Calcutta, ediția în bengali a reprezentat prima traducere în India, din limba română, a unei opere literare românești. Steaua fără nume a fost jucată pe scenele Calcuttei în același an și în 1967 a fost radiodifuzată.

Mihail Sebastian, „un scriitor de un farmec universal”, cum avea să-l numească Amita Bhose care a tradus și Jocul de-a vacanța (publicat în 1970, jucat și radiodifuzat în 1969 la Calcutta), publicat și el bilingv de aceeași editură, are „un teatru de o largă accesibilitate, mai mult decât atât, putere de seducție, popularitate.” ( criticul Mircea Tomuș)

De o acțiune de o simplitate și o puritate clasică, teatrul lui Mihail Sebastian cucerește, dovadă fiind că după aproape 100 de ani este reprezentat pe scenă cu săli pline.

Steaua fără nume/ Nam na jana tara, ediție bilingvă română-bengali a apărut cu sprijinul financiar al Ambasadei Indiei la București.

Evenimentul va avea loc la sediul Ambasadei Indiei la București, Bulevardul Aviatorilor, nr. 46, sector 1, București, în prezența și cu intervenția Excelenței Sale, domnul Rahul Shrivastava, ambasadorul Indiei la București.

AMITA BHOSE (Calcutta, 1933 – Bucureşti, 1992)

În peisajul cultural românesc, cercetătoarea, scriitoarea, traducătoarea şi profesoara Amita Bhose are un loc aparte.

Născută la Calcutta în 1933, într-o familie cu o bogată activitate culturală şi ştiinţifică, absolvă Facultatea de Chimie, Fizică şi Matematică a Universităţii din Calcutta, în 1953.

În 1959, împreună cu soţul său, inginer geolog, vine în România, înscriindu-se la un curs de limbă şi literatură română, pentru doi ani.

Se reîntoarce în India unde debutează în presa indiană cu articolul Rabindranath în România. E începutul unui lung şir de articole, în bengali şi engleză, despre cultura şi literatura română, din care face şi traduceri.

În 1965 absolvă Facultatea de Bengali-Engleză la Universitatea din Calcutta iar în 1971 se înscrie la doctorat, cu o bursă din partea statului român, la Facultatea de Limbă şi Literatură Română din cadrul Universităţii Bucureşti.

Şi-a susţinut doctoratul în 1975, cu tema „Influenţa indiană asupra gândirii eminesciene”.

Din 1971 până la moartea sa va trăi în România, „ţara pe care a iubit-o poate mai mult decât mulţi dintre români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga, îndrumătoarea ştiinţifică a tezei).

În India publică traduceri în bengali din poezia română contemporană, din Sadoveanu, Marin Sorescu, iar piese ale lui I.L. Caragiale, Mihail Sebastian văd lumina tiparului şi a rampei.

În 1969 apare, în bengali, volumul Eminescu: Kavita (Poezii), prima traducere a lui Eminescu în Asia (reeditat în ediţie bilingvă în 2018). În 2019 apare Harano cithi – O scrisoare pierdută, adaptare după Ion Luca Caragiale, ediţie bilingvă bengali-română, iar în 2020 Chutir khela – Jocul de-a vacanţa, de Mihail Sebastian. Jocul de-a vacanța / Nam na jana tara a fost publicat în mai 2022.

În 1972 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea lui Eminescu în bengali.

Între anii 1972-1991 predă, folosind numai limba română, cursuri practice de sanscrită şi bengali şi cursuri teoretice de civilizaţie şi estetică indiană la Universitatea Bucureşti.

Redactează un Curs de bengali (1974), urmat de Dicţionarul bengali-român (1985) şi Manualul de bengali (1988, 2014), toate trei scrise de mână, cu ajutorul studenţilor săi, tipografiile nedeţinând caractere bengaleze.

De-a lungul anilor, generaţii de studenţi au cunoscut, graţie dăruirii sale, limba şi literatura lui Tagore, publicând traduceri în revistele literare ale vremii şi susţinând spectacole în sanscrită şi bengali. Manualul de sanscrită, în trei volume, finalizat în anul morţii, 1992, a apărut postum, în 2011- 2014.

Pe lângă activitatea didactică, Amita Bhose are o bogată activitate de traducător din bengali în română (este singura traducătoare a lui Rabindranath Tagore direct din limba bengali în română): Scrisori rupte (antologie de scrisori); Dragostea încurcă, dragostea descurcă (piesă de teatru); Soarele din prima zi (poezii); Amintiri (autobiografie); Inspiraţia lui Valmiki (dramă cântată); Cântecele dimineţii (testament literar – poezii); Proverbe şi cugetări bengaleze, Povestea prinţului Sobur (basme bengaleze); Radha şi Krişna, de Chandidas. A tradus totodată din sanscrită în română: Natyasastra (tratat de artă dramatică, împreună cu studentul său Constantin Făgeţan)), Proverbe şi cugetări sanscrite, Căruţa de lut, de Śudraka.

A stabilit textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, tradusă de Eminescu şi rămasă în manuscris, însoţindu-l de aparatul critic respectiv.

Textul a fost publicat în 1983 în volumul XIV al Operelor lui Eminescu, editate de Editura Academiei. În 1978, Editura Junimea a publicat teza sa de doctorat sub titlul Eminescu şi India, reeditată în 2009 şi 2011 de editura Cununi de stele.

Până în prezent editura Cununi de stele a publicat şapte cărţi care au ca subiect Eminescu: Eminescu şi India; Eminescu şi limba sanscrită; Dialoguri cu Amita Bhose: Eminescu este magnetul care mă atrage spre România; Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române; Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană; Cosmologia lui Eminescu; Eminescu şi Tagore.

În presa străină şi românească, de-a lungul vieţii, a publicat, în periodice, peste 56 de traduceri din literatura română în bengali şi din bengali în română, peste 90 de articole şi studii despre Eminescu, cultura română şi indiană, fiind primul filolog indian care cunoştea limba română şi creând o punte de legătură între cele două culturi.

A susţinut mai mult de 100 de conferinţe şi emisiuni radiofonice şi a acordat peste 20 de interviuri pe teme culturale.

Cronologia detaliată a vieţii şi operei acestei personalităţi unice în cultura română este publicată pe site-ul www.amitabhose.net

Opera sa e publicată în exclusivitate la editura Cununi de stele, de fosta sa studentă şi colaboratoare, Carmen Muşat-Coman, care deţine drepturile de autor www.edituracununidestele.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.