Rusia. Probleme și proiecte
În aprilie 2025, Rusia a pierdut cca 13 miliarde de dolari din veniturile pe care le obținea din petrol și gaze, datorită ieftinirii prețului petrolului.
Concomitent, și-a mărit cheltuielile militare cu 25%, conform bugetului de apărare pentru 2025.
Țara se confruntă cu o inflație record și o rată a dobânzii de 21%, punând o presiune intensă asupra companiilor, care se bazeză pe împrumuturi bancare și crescând riscul de falimente pe scară largă.
Conferința consacrată Arcticii
Pe 27 martie 2025, la această conferinţă desfășurată la Murmask – oraș și district în nor-vestul Rusiei – Vladimir Putin a anunţat multiple măsuri menite să dezvolte din punct de vedere economic Marele Nord rusesc, o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru Moscova, care a modernizat în ultimii ani mai multe baze abandonate din epoca sovietică.
Vladimir Putin a ordonat ca renovarea unor oraşe din regiune, să se facă astfel încât capacităţile de transport din marele oraș Murmansk să crească de trei ori, alte porturi artice să fie dezvoltate și existe legături feroviare mai bune între Siberia, Ural şi Marele Nord, pentru a permite dezvoltarea extracţiei de materii prime şi a construcţiilor navale.
”Vom creşte capacitatea şi cifra de afaceri a porturilor noastre nordice într-un ritm mai rapid. O vom face pe baza un or soluţii de mediu moderne, inclusiv a unor tehnologii de manipulare a mărfurilor automatizate şi fără personal”, a anunţat preşedintele rus.
El s-a declarat deschis unei colaborări a Rusiei cu ”ţări prietene” în Arctica şi cu ţări din Ovccident, ”dacă se arată intersate”.
Rusia speră să dezvolte în Arctica o Rută Maritimă a Nordului, o cale comercială făcută posibilă de topirea gheţarilor şi care ar putea să concureze cu Canalul Suez, profitând de impactul modificărilor climatice.
Gazprom
Sistarea gazelor naturale pentru țările europene, în încercarea de a forța Europa să renunțe la sprijinul pentru Ucraina, este pe cale să devină un dezastru pentru Gazprom. Împotriva companiei au fost depuse cereri de 18 miliarde de euro, care reprezintă mai mult decât banii pe care ea îi are în conturile sale.
Dar, și Gazprom a depus cereri reconvenționale în instanțele rusești împotriva tuturor celor care dau compania în judecată, cerând ca disputa să nu fie soluționată în străinătate și să nu poată fi ceruți banii: Gazprom a depus până acum 13 cereri reconvenționale. Curtea de arbitraj din Sankt Petersburg și Regiunea Leningrad s-a pronunțat deja asupra a nouă cereri în favoarea Gazprom.
În total de 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru suspendarea livrărilor, pretinzând despăgubiri de peste 20 de miliarde de dolari.
Cel mai mare proces împotriva Gazprom este de la concernul german Uniper, care a fost și cel mai mare client al Gazprom din Germania și co-investitor în Nord Stream II.
Uniper, care a cumpărat din Rusia 20 de miliarde de metri cubi de gaze în fiecare an, cere 14.312 de miliarde de euro drept despăgubire pentru pierderile din oprirea gazelor.
1,547 miliarde euro cere concernul polonez Europol Gaz, care administrează tronsonul polonez al gazoductului Iamal-Europa.
O cerere de 305 milioane de euro a pretins compania franceză Engie, iar 575 de milioane de euro – OMV din Austria. Peste 1 miliard de euro cere compania elvețiană DXT Commodities (385 milioane de euro) și Axpo Solutions (623 milioane de euro).
Bulgaria, reprezentată de Bulgargaz, a intentat, de asemenea, un proces împotriva Gazprom Export, în iulie anul trecut, la Curtea de Arbitraj de la Camera Internațională de Comerț din Paris.
Cererea este pentru daune de peste 400 de milioane de euro, suportate ca urmare a suspendării unilaterale a livrărilor de gaze naturale, la sfârșitul lunii aprilie 2022, la două luni după începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, Bulgargaz nu se numără printre companiile împotriva cărora Gazprom a depus o cerere reconvențională, probabil pentru că procesul nu a început încă.
Unele dintre companii au câștigat deja procese în instanțele europene. În noiembrie 2025, compania OMV a înregistrat un succes împotriva furnizorului rus de gaze la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, care i-a acordat despăgubiri de 230 milioane de euro.
Aceasta a fost urmată de o altă decizie a Curții de Arbitraj a Camerei de Comerț din Stockholm pentru 48 milioane de euro.
Operatorul sistemului ceh de transport al gazelor NET4GAS a câștigat deja un dosar de arbitraj prin care se cer despăgubiri pentru plățile suspendate de la Gazprom (în acest caz, este vorba despre taxele pentru tranzitul gazelor rusești).
Rosatom
Rosatom, entitatea nucleară controlată de statul rus, deține o poziție de conducere în sectorul energetic decarbonizat, ceea ce permite Kremlinului să depășească cu mult clasa sa de greutate geopolitică și să aprofundeze relațiile economice cheie în ciuda sancțiunilor occidentale.
Rosatom deține 50% din piața globală a energiei nucleare, operând chiar și în statele membre NATO, și anume Turcia și Ungaria.
Nefiind supusă sancțiunilor occidentale până în prezent, Rosatom și-a văzut veniturile crescând de la aproximativ 12 miliarde de dolari în 2022, anul în care Rusia și-a dezlănțuit atacul pe scară largă asupra Ucrainei, la 18 miliarde de dolari în 2024, o creștere de 50% în doi ani.
În 2025, Astăzi, Rosatom construiește 26 din cele 59 de reactoare nucleare aflate în prezent în construcție în lume, dintre care doar două sunt în Rusia.
Controlul Rosatom pe piața internațională va crește și mai strâns pe termen scurt, având în vedere influența sa tot mai puternică asupra aprovizionării cu uraniu necesară pentru operarea reactoarelor.
Talibanii – ”aliați împotriva terorismului”
Guvernul condus de talibani nu a fost recunoscut official până în aprilie 2025, de nici o țară, în special din cauza situației dezastruoase a drepturilor femeilor din Afganistan.
În afară de Rusia, Pakistanul, China, Iranul și majoritatea țărilor din Asia Centrală mențin de facto relații diplomatice cu autoritățile afgane.
Apropierea dintre Moscova și Kabul pare că s-a accelerat după atentatul comis în apropiere de Moscova pe 22 martie 2024, când 145 de persoane au fost ucise într-o sală de concerte, de patru teroriști ai grupării Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic și care este activă mai ales în Afganistan.
În iulie 2024, președintele rus Vladimir Putin a declarat că îi consideră pe talibani drept „aliați în lupta împotriva terorismului”, iar la sfârșitul anului el a promulgat o lege care permite autorităților ruse să elimine numele unei grupări de pe lista organizațiilor teroriste și interzise în Rusia.
Trei sateliți
Lansați în spațiu pe 5 februarie 2025, aceștia au eliberat pe 18 martie 2025 un obiect misterios pe aceeași orbită cu ei.
Nu este clar care este scopul sateliților și nici al noului lor companion, deși oficialii americani speculează că aceștia demonstrează „tactici de atac și apărare”, arătând că sunt capabili să înconjoare și să țintească nave spațiale inamice.
Znamia
„Proiectul Znamia” (”drapel”, în română), are scopul de a reduce dependența de electricitate pentru iluminatul public, de a facilita activitățile economice și de a îmbunătăți calitatea vieții în zonele aflate în întuneric în timpul lunilor polare din emisfera nordică, zone pe care le deține Federația Rusă.
Inițiativă a fost testată pentru prima dată în 1993, când Rusia a lansat Znamia 2, un prototip de oglindă spațială cu un diametru de 20 m.
Obiectivele proiectului Znamia 2 au fost: a) furnizarea de lumină naturală în timpul nopții în regiunile afectate de iernile polare, lungi și întunecate; b) reducerea consumului de energie electrică pentru iluminatul public și industrial; c) crearea unei alternative pentru situații de urgență, cum ar fi dezastrele naturale, când iluminarea artificială este esențială.
Emilian M. Dobrescu
