Cerasela Maria Măciucă – promotoarea bunăstării seniorilor
Cu o experiență vastă în sprijinul seniorilor, Cerasela Maria Măciucă este o persoană dedicată binefacerii comunității de vârstnici. De mai bine de mulți ani, Cerasela se ocupă de diverse inițiative și programe menite să îmbunătățească calitatea vieții seniorilor, să le ofere suport emoțional prin implicarea ei in bunile practicii in centrele rezidențiale și informații utile.
Dedicată și plină de compasiune, Cerasela a devenit un adevărat ghid pentru seniorii care caută nu doar sprijin, ci și inspirație. Cu o abordare caldă și empatică, își propune să creeze un mediu în care vârstnicii să se simtă apreciați și valoroși.
Prin rubrica „Ghidul Seniorului”, Cerasela își dorește să împărtășească cunoștințe, resurse și sfaturi utile, contribuind astfel la o comunitate mai unită și mai informată.Fie că este vorba despre sănătate, activități recreative sau drepturile seniorilor, Cerasela Maria Măciucă este aici pentru a răspunde întrebărilor și a oferi sprijin tuturor celor care doresc să trăiască o viață plină de calitate și bucurie, declară Teodora Marin.
Îmbătrânirea nu este o condamnare, ci un proces biologic ce poate fi încetinit
În România, trăim o realitate vizibilă și îngrijorătoare: populația îmbătrânește accelerat, iar numărul persoanelor în vârstă bolnave, dependente sau izolate crește constant.
Deși medicina a evoluat, una dintre cele mai valoroase viziuni românești privind îmbătrânirea – cea a academicianului Ana Aslan – a fost aproape abandonată.
Iar ideea fundamentală a ei rămâne mai actuală ca oricând: îmbătrânirea nu este o condamnare, ci un proces biologic ce poate fi încetinit.

Îmbătrânirea nu înseamnă boală, în deceniile trecute, viziunea Anei Aslan era revoluționară. Ea a privit bătrânețea nu ca pe o etapă finală a vieții, ci ca pe o perioadă care poate fi activă, demnă, utilă și independentă.
În prezent, însă, seniorii români se confruntă cu: scăderea mobilității, depresie și anxietate, pierderea memoriei, boli asociate sedentarismului, lipsa accesului la monitorizări medicale preventive. Toate acestea duc la pierderea demnității și a autonomiei personale. Dar ele nu reprezintă o consecință „obligatorie” a vârstei, ci rezultatul lipsei de intervenție precoce.
Prevenția trebuie să facă parte din educația fiecăruia dintre noi, deoarece adoptarea unor obiceiuri sănătoase și conștientizarea riscurilor ne pot ajuta să ne protejăm sănătatea și bunăstarea.
Este esențial să fim informați despre importanța prevenției, fie că este vorba despre prevenirea bolilor acute sau cronic, fie că se referă la siguranța personală și comunitară.
Prin educație și informație, putem să dezvoltăm o cultură a responsabilității, în care fiecare individ joacă un rol activ în protejarea nu doar a sa, ci și a celor din jur.
În acest sens, cursurile și campaniile de sensibilizare sunt instrumente valoroase care pot contribui la formarea unor generații mai sănătoase și mai informate. Astfel, prevenția devine nu doar o acțiune izolată, ci o parte integrantă a stilului nostru de viață.
Prevenția înaintea tratamentului, evaluarea periodică a seniorului trebuia să fie standard. Astăzi, se constată că majoritatea pacienților ajung târziu la medic, adesea doar după apariția complicațiilor sau a simptomelor severe. Această tendință poate fi atribuită unei serii de factori, inclusiv ignorarea semnelor timpurii de avertizare, frica de diagnostic sau lipsa de conștientizare cu privire la importanța vizitelor preventive. Această întârziere în căutarea asistenței medicale poate duce la situații mult mai grave, care necesită tratamente complexe și costisitoare.
Seniorii primesc, adesea, tratament medicamentos fără o abordare integrată, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate și la o calitate scăzută a vieții. În multe cazuri, medicamentele sunt prescrise pentru a trata simptomele, fără a se ține cont de contextul general al stării de sănătate a pacientului sau de interacțiunile între diferitele tratamente. Această metodă fragmentată poate duce la polimedicație, o situație în care persoanele în vârstă iau mai multe medicamente simultan, crescând riscurile de efecte secundare și reacții adverse.
De asemenea, lipsa unei evaluări cuprinzătoare a stării de sănătate poate duce la neglijarea unor afecțiuni subiacente care ar putea fi tratate prin intervenții non-medicamente, cum ar fi modificările în stilul de viață, terapie fizică sau consiliere psihologică. O abordare integrată care consideră nu doar aspectele medicale, ci și cele sociale, psihologice și de mediu este esențială pentru a asigura o îngrijire holistică și pentru a îmbunătăți rezultatele în sănătatea seniorilor. Aceasta ar implica o colaborare între diferiți specialiști din domeniul sănătății, crearea de planuri de tratament personalizate și monitorizarea continuă a stării pacientului, pentru a se asigura că nevoile lor sunt satisfăcute în mod corespunzător.
O abordare integrată se referă la un model holistic de îngrijire care consideră întreaga persoană, nu doar simptomele sau afecțiunile specifice. Această metodă recunoaște că sănătatea fizică, mentală și emoțională sunt interconectate și că pentru a oferi o îngrijire eficientă și completă, trebuie să se țină cont de toate aceste aspecte.
Trăim într-o perioadă în care România se confruntă cu o schimbare demografică profundă: tot mai mulți seniori, tot mai mulți oameni bolnavi, dependenți, lipsiți de îngrijire adecvată sau de un sistem care să le asigure demnitatea. În loc să privim această categorie ca pe o responsabilitate inevitabilă, ar trebui să vedem în fiecare persoană vârstnică o arhivă umană, un martor al istoriei, un formator de generații.
Un senior nu este o povară. Este o istorie vie. În spatele fiecărui păr alb se află o viață plină de experiențe, profesii, sacrificii, contribuții civile, culturale, sociale sau economice. Iar modul în care noi, ca societate, alegem să tratăm această categorie de oameni exprimă nivelul nostru de civilizație.
Astăzi, realitatea ne arată o diferență uriașă între ceea ce ar trebui să însemne bătrânețea și ceea ce este în România:
- Seniori cu pensii mici, care abia își permit medicamentele
- Persoane izolate, care trăiesc singure, fără sprijin
- Seniori care devin victime ale indiferenței sau abuzului
- Oameni care au construit această țară, dar se simt invizibili
Și totuși, acești oameni sunt cei care au clădit spitale, școli, autostrăzi, instituții, afaceri, cultură. Ei sunt baza prezentului nostru.
Îmbătrânirea nu este o condamnare, este un proces natural, biologic, dar care poate fi încetinit și gestionat.
Academicianul Ana Aslan a demonstrat lumii că îmbătrânirea se poate trata multidisciplinar, cu efecte vizibile asupra calității vieții.
Ea a promovat un model unic: prevenție, tratament personalizat, activare fizică, stimulare cognitivă, dietă sănătoasă, sprijin psihologic, socializare, cultivarea demnității personale.
Astăzi, sistemul medical românesc se concentrează mai mult pe boală decât pe prevenție, pe tratament punctual și nu pe abordare integrată. Rezultatul este că seniorii ajung târziu în grijă medicală, fizic decompensați, psihologic deprimați și social izolați.
Cine suntem ca societate? Nu se poate vorbi despre progres, modernizare sau dezvoltare sustenabilă dacă cei care au construit temelia acestei țări sunt uitați.
Modul în care protejăm seniorii reflectă: valorile noastre morale, nivelul de empatie colectivă, funcționalitatea sistemului public, maturitatea clasei politice, educația civică a generațiilor tinere.
Dacă o societate își abandonează vârstnicii, își abandonează propriile rădăcini. Dacă îi protejează, se protejează pe sine.
Ce avem de făcut?
Ar trebui să începem prin:
✔ implementarea unui model național de prevenție geriatrică
Evaluări anuale de sănătate, screening cognitiv, evaluare de mobilitate.
✔ crearea centrelor multidisciplinare de menținere a autonomiei
Cu personal medical, kinetoterapie, nutriție, consiliere psihologică și activitate socială.
✔ readucerea în atenție a conceptului terapeutic Ana Aslan
Nu pentru nostalgie, ci pentru eficiență demonstrată.
✔ respect reînvățat la nivel social
Seniorii nu trebuie tolerați, ci ascultați, implicați, valorizați.
Fiecare senior este o cronică vie a unei epoci pe care noi nu am trăit-o. A suferit, a muncit, a luptat, a construit, a crescut generații, a făcut sacrificii. Nu există manual mai valoros decât omul care a trecut deja prin viață.
Un senior nu este o povară, este o istorie vie. Și felul în care alegem să o protejăm, să o ascultăm, să o îngrijim, definește cine suntem cu adevărat. Nu ca indivizi, ci ca popor.
Platforma dedicată seniorilor din România – https://ajutorplus60.ro/
Simplu, util, de încredere!

Pingback: Cerasela Maria Măciucă – promotoarea bunăstării seniorilor - Newsflash