Muzeul Național „George Enescu” la 70 de ani
„Cel mai fericit om, fie el rege sau țăran, este cel care și-a găsit pacea în casa lui.” (Goethe)
Calea Victoriei, cea mai frumoasă arteră ce traversează Bucureștiul, este un patrimoniu în sine, prin multitudinea clădirilor ce păstrează farmecul și măreția capitalei noastre istorice, culturale și interbelice.
Unul dintre reperele în fața cărora te oprești și astăzi, cu emoție și nostalgie, este Palatul Cantacuzino. Pare desprins din povești: stil Beaux Arts și neorococo, intrare princiară, în stilul Ludovic al XIV-lea.
Palatul Cantacuzino a fost locul unde, în 10 august 1913, s-a semnat „Pacea de la București” de la finalul celui de-Al Doilea Război Balcanic, prin care s-a stabilit ca România să preia Cadrilaterul, iar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a găzduit Președinția Consiliului de Miniștri (Guvernul României). Din 2007, Palatul Cantacuzino este inclus pe lista monumentelor Patrimoniului European.
Construit între anii 1901-1903 de Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost primar al Bucureștiului și prim-ministru, şef al Partidului Conservator, după planurile arhitectului Ioan D. Berindei, palatul a devenit în scurt timp un simbol al luxului și rafinamentului pentru protipendada vremii și balurile epocii: decorarea clădirii și picturile murale au fost executate de cei mai renumiţi artişti ai timpului – George Demetrescu Mirea, Nicolae Vermont şi Costin Petrescu, sculpturile şi ornamentaţia murală au fost făcute de Emil Wilhelm Becker, iar Casa Krieger din Paris a realizat decoraţiunile interioare, la nivel de tapiserii, candelabre, lămpi, vitralii.
În 1913, palatul a trecut în posesia lui Mihail Cantacuzino şi a soţiei acestuia, Maria (Maruca, născută Rosetti-Tescanu), care se va recăsători, mai târziu, cu George Enescu.
Cuplul Enescu a locuit aici, între 1945-1946, în casa din spatele palatului, destinată iniţial administraţiei clădirii, auster amenajată, devenită Casa Memorială „George Enescu”.
După moartea lui George Enescu, în 1955, soţia sa a lăsat palatul şi clădirile anexe, prin testament, muzeului dedicat memoriei compozitorului, astfel că, din 1956, de 70 de ani, aici funcţionează Muzeul Național „George Enescu”.
Astăzi, muzeul funcţionează în subordinea Ministerul Culturii și reuneşte donaţiile oferite statului român de George Enescu şi familia acestuia, precum și de alți prieteni, apropiați sau colaboratori: fotografii, manuscrise, documente diverse, diplome, decoraţii, desene, busturi, instrumente muzicale – toate aflate în sediul central din Palatul Cantacuzino (în restaurare) şi în Casa Memorială din Bucureşti, precum și în Vila „Luminiș” din Sinaia, devenită Casa Memorială „George Enescu” din 1995, iar din 2007 secție a Muzeului Național, alături de Conacul „Dumitru și Alice Rossetti-Tescanu – George Enescu” din Tescani (Bacău).
Locuri pământești care mai păstrează memoria omului și fac trecerea spre Universalitate.
Fiecare nou an începe, pentru toate instituțiile de cultură, cu Ziua Culturii Naționale, sub semnul Luceferilor-creatori ai valorilor identității culturale românești, într-o „epocă” în care România își caută încă febril rădăcinile și miturile fondatoare.
Muzeul Enescu, instituție națională de cultură, organizează, pe parcursul lunii ianuarie, o serie de evenimente, împreună cu partenerii, în spiritul celebrării culturii și a memoriei muzicianului, de la a cărui naștere se împlinesc 145 de ani în 2026.

Printre acestea, recitaluri de canto ale studenților, recitaluri de vioară și pian ale unor artiști consacrați, proiecții de filme documentare, expoziții precum „George Enescu și discipolii săi” (la Sala Radio, deschisă publicului până pe 31 ianuarie 2026), „George Enescu și Reginele României” la Muzeul Vasile Grigore sau „George Enescu și Casa Regală a României”, de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” (deschise până la 31 ianuarie).
Expoziția „Viața și activitatea artistică a lui George Enescu”, organizată la Colegiul Național de Muzică din București, vine împreună cu un concurs inedit: adresat tuturor elevilor din clasele a IV-a–a XI-a, concursul le oferă accesul la expoziție atât la sediul liceului, precum și în format digital, posibilitatea de a se familiariza cu principalele repere ale biografiei lui Enescu și cu aspecte ale creației sale, grupate pe perioade, genuri și elemente de stil și, de asemenea, de a răspunde la întrebările redactate pentru fiecare clasă în parte.
Unul dintre cele mai importante evenimente internaționale, „Enescu 70 pe înțelesul tuturor” a fost organizat în parteneriat cu Opera Națională din București și Consulatul General al României de la Salzburg, în Sala Vieneză a Fundației Mozarteum.
Conceput ca un eveniment pluridisciplinar, sub formă de concert-conferință-expoziție, proiectul a fost dedicat tragediei lirice enesciene „Oedipe”, cea mai iubită operă a lui Enescu.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este partener media al evenimentelor MNGE.
Silvana Cojocărașu
