Proiectul B708/2025 – un derapaj legislativ periculos
Peste 10.000 de psihologi din România au semnat o petiție prin care cer retragerea proiectului de lege B708/2025, aflat în prezent în dezbatere la Senat.
Deși este prezentat drept un demers de reformă și profesionalizare, din analiza prevederilor și din discuțiile ample purtate în ședințe cu sute de psihologi și specialiști în sănătate mintală reiese o concluzie îngrijorătoare: proiectul nu îi ajută pe psihologi, ci îi lovește direct, iar efectele vor fi grave pentru beneficiari, în special pentru copiii cu dizabilități și persoanele vulnerabile.
Specialiștii recunosc că actuala lege are nevoie de modificări. Însă forma propusă transformă reforma într-un coșmar financiar și birocratic pentru profesioniști și într-un risc major pentru accesul populației la servicii esențiale de sănătate mintală.
Una dintre cele mai problematice prevederi este modul de calcul al vechimii în muncă: aceasta ar urma să fie recunoscută doar dacă psihologul obține un venit anual de minimum 12 salarii minime brute. Cu alte cuvinte, experiența profesională nu mai este măsurată în ani de muncă, competență și rezultate, ci în bani.
Această abordare ignoră realitatea din teren: există psihologi care percep 2-300 de lei pe ședință, alții 200 de euro, iar mulți lucrează parțial sau integral în ONG-uri, centre sociale, școli sau spitale, oferind servicii la costuri reduse sau chiar voluntar.
Conform acestui proiect, munca în sprijinul victimelor violenței domestice, al copiilor instituționalizați sau al persoanelor cu dizabilități nu mai „contează” profesional. Voluntariatul este practic șters din ecuație.
Impactul asupra copiilor cu dizabilități ar fi devastator. Aceștia depind adesea de servicii psihologice oferite prin ONG-uri sau programe sociale, unde resursele sunt limitate, dar dedicarea este enormă. Reducerea numărului de specialiști sau scumpirea serviciilor înseamnă, pentru ei, pierdere de șanse, regres și abandon terapeutic.
Proiectul mai impune absolvirea unui masterat pentru acreditare, deși numărul locurilor la master este semnificativ mai mic decât cel al absolvenților de licență, creând un blocaj artificial. Ulterior, accesul la profesie este condiționat de un examen național standardizat, cu taxe suplimentare, organizat de Colegiul Psihologilor din România. Toate aceste costuri vor fi, inevitabil, transferate către pacienți.
În prezent, România are aproximativ 20 de psihologi la 100.000 de locuitori, un număr extrem de mic raportat la nevoile reale ale societății, la nivelul de violență, traume, lipsă de educație emoțională și dezechilibre sociale.
Dacă serviciile de terapie se vor scumpi, mulți oameni vor renunța exact în momente critice ale vieții lor. Consecințele pot fi dramatice, nu doar individual, ci și social.
Depresia, PTSD-ul, tulburările alimentare, dependențele, burn-out-ul sever, disocierea, atacurile de panică, fobiile și anxietatea explică, mai bine decât orice statistică, de ce societatea are nevoie de mai mulți psihologi, nu de mai puțini.
Când oamenii nu își mai permit soluții sănătoase, vor apela la unele nesănătoase. Piața se va umple și mai mult de „specialiști” de Facebook, de persoane fără formare reală, care promit vindecări miraculoase după două cursuri online. Se face loc escrocilor, iar victimele vor fi cei mai fragili.
Dincolo de efectele practice, proiectul ridică serioase semne de întrebare legate de principii constituționale fundamentale: dreptul la muncă, echitatea, predictibilitatea legii și nediscriminarea. Un specialist în sănătate mintală are nevoie de stabilitate pentru a se putea concentra pe pacient, nu pe supraviețuire financiară, birocrație și hârțogărie.
Problema nu mai este doar una profesională. Este o problemă de drepturile omului, de acces la sănătate mintală, de risc de centralizare excesivă a puterii și de apariție a unui posibil monopol.
Accesul la servicii de sănătate mintală reprezintă o componentă esențială a dreptului la sănătate, iar restricționarea acestuia prin bariere de ordin financiar și administrativ lovește direct în capetele de pod ale societății: copii și tineri aflați în centre de ocrotire socială, persoane cu dizabilități, persoane cu venituri mici, victime ale violenței, oameni care beneficiază de sprijin terapeutic în cadrul organizațiilor nonguvernamentale.
În mod paradoxal, într-o țară în care se afirmă că este tot mai mare nevoie de servicii de sănătate mintală, acest proiect de lege riscă să diminueze numărul specialiștilor, să crească tarifele și să adâncească prăpastia inegalităților. Dreptul la muncă, principiul egalității de șanse și dreptul la servicii de bază sunt puse sub semnul întrebării.
Faptul că reprezentanți din toate grupurile parlamentare l-au semnat inițial nu suspendă responsabilitatea decidenților de a-l reevalua în dialog deschis și sincer cu profesioniștii din domeniu și cu societatea civilă.
Acest proiect de lege nu trebuie să meargă mai departe. Nu în această formă. Nu cu aceste consecințe.
Dacă până acum, noi aveam nevoie de psihologi, astăzi psihologii au nevoie de noi. Iar mâine, dacă tăcem, vom avea cu toții de pierdut.
Președinte Fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi
Foto creată cu Gemini

Pingback: Proiectul B708/2025 – un derapaj legislativ periculos - Newsflash