Anul Cultural România-Italia 2026 – în spatele protocolului
Relația dintre România și Italia a fost și rămâne una privilegiată, bazată pe lunga istorie comună și împletirea firelor de comuniune lingvistică și de civilizație la un nivel atât de personal, încât uneori se confundă sau se completează reciproc: este consecința firească a rădăcinilor care ne unesc.
Pornind de la acest concept, al rădăcinilor și al valorilor pe care le avem în comun, organizarea unui an cultural româno-italian trebuie să fie un gest firesc, de normalitate, mai ales dacă se are în vedere comunitatea românească din Italia, una dintre cele mai numeroase de la nivelul țărilor europene.
Sunt persoane care au renunțat la țara de origine – România, iar acum locuiesc, muncesc, se instruiesc, merg la școală, se formează în spațiul italian.
După cum sunt multe alte persoane, apropiate de cultura italiană în ansamblul ei – literatură, arte, muzică – și care activează în acest spațiu, printr-o afinitate care depășește simplul nivel al lingvisticii.

Un comunicat discret pe site-ul Ministerului Culturii spune, printre altele: „Anul Cultural România–Italia este un program de diplomație culturală de amploare, care a debutat în decembrie 2025 și care va continua și în anul 2026. Programul este organizat de Ministerul Culturii al României, Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Republica Italiană și cu sprijinul autorităților italiene.
Acest program marchează o etapă importantă în consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Italia și valorifică cultura ca instrument esențial de dialog, recunoaștere reciprocă și apropiere între cele două societăți.
Prin concepția sa, Anul Cultural reflectă o viziune coerentă asupra cooperării culturale internaționale și propune o prezență consistentă a culturii române în marile orașe italiene.” (1)
Mai aflăm că au fost efectuate vizite oficiale la Roma, pentru a contura proiectele, iar deschiderea oficială a fost marcată prin concerte susținute de Opera Națională București la Roma și Milano.
Una dintre cele mai importante expoziții, desfășurată în spațiul încărcat de istorie al „Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali”, este dedicată sculptorului român Constantin Brâncuși, intitulată „Brâncuși, originile infinitului” și este deschisă în perioada februarie – iulie 2026.
De pe pagina de socializare a Ambasadei României în Italia aflăm că de curând, la Palazzo Bastogi, sediul Consiliului Regional al Regiunii Toscana, a avut loc inaugurarea expoziției dedicate arhivelor diplomatice româno-italiene, intitulată „La diplomazia europeista attraverso il dialogo, la cultura e l’arte”, „eveniment de înaltă ținută diplomatică și culturală organizat în cadrul Anului Cultural România–Italia 2026” și de asemenea, în menționări scurte, aflăm despre concerte extraordinare susținute de Corul Madrigal la Roma, Florența sau în Basilica San Petronio din Bologna.

Un alt comunicat discret, de data aceasta pe pagina Facebook a Consulatului General al României la Bari (unde se găsește afișat și logo-ul sezonului cultural), anunță „un eveniment de excepție la Bari, ce, prin arhitectura sa complexă, ilustrează forța limbajului universal al artelor și capacitatea acestora de a apropia comunități, sensibilități și tradiții”: luni, 4 mai 2026, la Teatrul Petruzzelli din Bari, Opera Națională Română din Cluj-Napoca prezintă spectacolul de balet „Romeo și Julieta” de Serghei Prokofiev. Mai aflăm că în foaierul aceluiași teatru s-a desfășurat, zilele acestea, și un recital de poezie românească.
Cu siguranță, toate evenimentele sunt susținute din bani publici, pentru că, în comunicatul de presă citat mai sus, „complexitatea organizării unui astfel de program presupune o coordonare interinstituțională eficientă, o planificare riguroasă și asigurarea unor resurse financiare adecvate. Lipsa unui cadru predictibil de finanțare poate conduce la fragmentarea programului și la diminuarea impactului acestuia.” (2)
Câți români au aflat și au participat la evenimente? Câți s-au aflat acolo întâmplător? Cine participă, din comunitățile românești, la aceste evenimente? Și câți sunt cei cărora le dau încă lacrimile, cu gândul acasă?
Stimați oficiali, comunicatori, administratori ai paginilor de socializare ale instituțiilor oficiale – diplomația culturală se face cu oameni și pentru oameni.
Dincolo de protocolul rece, de strângeri de mână și zâmbete seci, de comunicate în limbaj „de lemn” și fotografii înșirate de facebook pentru a marca evenimentul, de persoane care scriu câteva rânduri din birouri, fără a cunoaște realitatea locurilor (iar uneori, ceea ce este și mai trist, nici limba!) – comunicarea aceea culturală care ajunge la rădăcini se face cu oamenii care știu, care văd, care simt, care aud, care sunt prezenți „aici și acum” și care își doresc să fie, să se știe și pun suflet în ceea ce fac.
Evenimentele unui an cultural nu înseamnă numai „noi și ai noștri” în turneu și bifarea unor întâlniri locale, susținute financiar de statul român, înseamnă să cunoști realitățile fiecărei zone, fiecărei comunități, cu specificitatea și așteptările ei, cu propriile atribute de cultură și civilizație și să intri în ele, să fii parte din ele și să le aduci împreună.
Iată, spre exemplu, zona Bari: Regiunea Puglia este „nucleul” cultural cel mai important din sudul Italiei continentale.
Zeci de evenimente culturale se întâmplă de la Napoli până la Bari (în Matera, Venafro, Giovinazzo, Molfetta, Bisceglie, Conversano) susținute atât privat, cât și de autoritățile italiene.
Concursuri de poezie, la care participă și sunt laureați poeți/ scriitori/ artiști din România, pe propriile forțe; festivaluri internaționale, la care participă scriitori din România, pe propriile forțe.
Coincidență sau nu, de anul acesta, 2026, unul dintre concursurile internaționale de poezie – Premiul Literar Francesco Giampietri, organizat în Venafro, are o secțiune de poezie în limba română. În Bari își are sediul una dintre cele mai importante asociații culturale din Italia de Sud – Accademia delle Culture e dei Pensieri del Mediterraneo, unde activează personalități de marcă ale literaturii italiene contemporane – Nicola de Matteo, Gianni Antonio Palumbo, care scriu despre Cioran, Mihail Sebastian, Mircea Eliade.
Tot aici, în Bari, Anna Santoliquido, poetă tradusă și în România, prezidează Mișcarea Internațională „Donne e poesia”. Și tot în Puglia își are rădăcinile unul dintre cele mai interesante și importante cenacluri literare de literatură contemporană – Circolo Letterario Vento Adriatico, reunind poeți din întreaga lume, inclusiv din România.
Știați despre toate acestea, stimați organizatori ai programelor de cooperare România-Italia 2026?
Pentru că, așa cum sună comunicatele oficiale, „aceste acțiuni consolidează parteneriatul cultural fructuos dintre România și Italia și deschid noi direcții de colaborare, menite să facă proiectele comune mai coerente și mai accesibile publicului din ambele țări”… (3)
Până când vom învăța să facem diplomație culturală cu oameni pregătiți, intelectual și profesional, pentru cine va fi în Bari pe 4 mai, la Teatrul Petruzzelli, este spectacol de balet.
Intrarea este liberă, biletele sunt plătite de statul român.
Silvana Cojocărașu
Surse foto: Afiș eveniment și logo – pagina Facebook Consulatul General al României la Bari; foto Teatrul Petruzzelli – arhiva personală
