Conferință la București despre reglementarea inteligenței artificiale și impactul asupra economiei
Conferința „Revoluția tehnologică și reglementarea Inteligenței Artificiale: beneficii, oportunități, riscuri” s-a desfășurat în perioada 14–15 octombrie 2026, la București, reunind peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, autorităților de reglementare, sistemului judiciar, mediului academic și mediului de afaceri.
Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Drept a Universității din București, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice.
Reprezentanța Comisiei Europene în România evidențiază faptul că:
„Inteligența artificială ne influențează decisiv viitorul, iar România are specialiști, companii și cercetători care pot contribui la dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru a valorifica acest potențial, avem nevoie nu doar de un cadru de reglementare clar și predictibil, ci și de investiții, infrastructură, acces la date și competențe. Este esențial ca inteligența artificială să fie implementată efectiv în economie, în administrație și în serviciile publice, într-un mod responsabil, care păstrează controlul uman și protejează cetățenii.”
Din perspectiva Think Tank 360, reglementarea inteligenței artificiale trebuie să susțină dezvoltarea economică și adoptarea responsabilă a tehnologiei:
„Reglementarea inteligenței artificiale nu trebuie privită doar ca o obligație de conformare, ci și ca o oportunitate strategică pentru România de a construi încredere, de a accelera inovarea și de a-și consolida competitivitatea economică. Pentru ca AI Act să producă rezultate concrete, este esențial să conectăm cadrul legislativ la realitățile companiilor, la capacitatea instituțiilor și la investițiile în competențe și tehnologie. Prin această conferință, Think Tank 360 își propune să contribuie la un dialog strategic între autorități, mediul academic și sectorul privat, astfel încât adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale să devină un motor al dezvoltării economice și sociale a României.”
Pe parcursul celor două zile, participanții au analizat implicațiile juridice, economice și sociale ale dezvoltării inteligenței artificiale, cu accent pe aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act), costurile de conformare, competitivitatea companiilor, digitalizarea justiției și securitatea infrastructurilor critice. Programul a cuprins patru paneluri și peste 20 de teme de discuție.
Unul dintre subiectele centrale a fost impactul AI Act asupra mediului de afaceri. Participanții au discutat despre modul în care obligațiile de conformare pot influența costurile operaționale, deciziile de investiții și accesul companiilor la piețele internaționale. Totodată, au fost analizate beneficiile potențiale ale unor standarde comune de securitate și transparență, precum și rolul acestora în consolidarea încrederii clienților și partenerilor.
Dezbaterile au evidențiat necesitatea evaluării atât a costurilor directe și indirecte ale conformării, cât și a riscurilor economice asociate întârzierii adoptării inteligenței artificiale. În acest context, predictibilitatea cadrului legislativ și proporționalitatea obligațiilor au fost abordate ca elemente importante pentru competitivitatea și dezvoltarea companiilor.
O altă temă a vizat implicațiile juridice ale utilizării AI, inclusiv transparența proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de sisteme automatizate și protejarea drepturilor fundamentale.
Panelul dedicat justiției digitale a abordat interoperabilitatea, identitatea digitală, protecția datelor, drepturile procedurale și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea judiciară. În cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța menținerii unor mecanisme adecvate de verificare umană și de contestare a deciziilor.
Dezbaterile au vizat și corelarea Regulamentului european privind inteligența artificială cu alte acte legislative europene, precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS2).
Participanții au discutat despre necesitatea unei aplicări coerente a acestor reglementări, pentru a evita suprapunerea obligațiilor administrative, a reduce costurile de conformare și a asigura un cadru legislativ clar și predictibil pentru companii.
În ceea ce privește finanțarea inovării, conferința a abordat predictibilitatea fiscală pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, criteriile de eligibilitate pentru facilitățile fiscale și accesul companiilor la infrastructuri tehnologice avansate.
Printre instrumentele discutate s-au numărat proiectele importante de interes european comun (IPCEI) și serviciile oferite prin AI Factories, care pot facilita accesul la resurse de calcul, testare și expertiză.
Securitatea digitală și protecția infrastructurilor critice au completat agenda conferinței. Temele abordate au inclus obligațiile entităților esențiale, implementarea NIS2 și a Cyber Resilience Act, raportarea incidentelor în contexte de reglementare suprapusă și provocările asociate cloudului guvernamental.
Conferința a urmărit facilitarea dialogului între autorități, mediul academic, sistemul judiciar și sectorul privat, în vederea identificării unor soluții care să coreleze obiectivele reglementării europene cu nevoile concrete ale economiei și societății românești.
Prin această inițiativă, organizatorii își propun să dezvolte o platformă anuală de dialog strategic privind reglementarea inteligenței artificiale și impactul transformării digitale în România.
Mai multe informații: https://ai-law.ro/