27 ianuarie – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului: o lecție despre pericolul neonazismului
Pe 27 ianuarie, lumea marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, o zi dedicată memoriei celor șase milioane de evrei și a altor milioane de victime ale regimului nazist, inclusiv romi, persoane cu dizabilități, homosexuali și disidenți politici.
Această zi reprezintă nu doar o oportunitate de a reflecta asupra tragediei Holocaustului, ci și un avertisment cu privire la pericolele ideologiilor extremiste care continuă să își găsească adepți în zilele noastre, cum ar fi neonazismul.
Neonazismul este o ideologie extremistă care preia simboluri, concepte și obiective din nazismul german al secolului XX. Promotorii săi glorifică liderii și simbolurile naziste și perpetuează idei precum supremația albă, antisemitismul, rasismul și xenofobia.
Activitatea neonazistă se manifestă ca un fenomen mondial, cu structuri organizate în mai multe țări și rețele internaționale. Neonaziștii se folosesc de propagandă pentru a recruta noi membri, în special tineri, prin intermediul platformelor online precum TikTok, Instagram sau Facebook.
Deși numeroase țări au interzis simbolurile naziste și exprimările care promovează ura, extremiștii au găsit modalități ingenioase de a-și disemina mesajele prin coduri, simboluri subtile sau limbaj criptic. Acest lucru face ca lupta împotriva lor să fie o provocare constantă.
În Europa, ascensiunea extremei drepte ridică semne de întrebare cu privire la valorile democratice. Deși Uniunea Europeană condamnă ferm ideologiile totalitare precum nazismul și stalinismul, grupuri extremiste continuă să prolifereze aproape nestânjenite.
În România, legislația interzice confecționarea, vânzarea și utilizarea simbolurilor fasciste, legionare sau rasiste, așa cum prevede Legea nr. 217/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 558 din 27 iulie 2015. Art. 4:
(1) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Cu toate acestea, grupuri extremiste de dreapta își continuă activitatea, atât online, cât și offline.
Extremismul nu este doar o problemă a trecutului, ci o realitate contemporană. Platformele de social media sunt pline de conținut extremist care-l glorifică pe Adolf Hitler și promovează supremația albă, iar acest conținut ajunge cu ușurință la publicul tânăr.
Unul dintre motivele pentru care aceste ideologii continuă să găsească adepți este utilizarea simbolurilor vizuale și a codurilor speciale. Acestea sunt adesea inscripționate pe graffitti, tatuaje, haine sau bijuterii, oferindu-le extremiștilor un sentiment de apartenență și putere. Mai mult, aceste simboluri sunt ușor de recunoscut de către adepți, dar pot trece neobservate de către autorități sau publicul general.
Neonaziștii vizează în special adolescenții și tinerii, atrași de aparenta „rebeliune” și de simbolistica lor. Acești tineri sunt adesea captivați de atracția seducătoare și misterioasă a acestor simboluri și nu sunt conștienți de motivele din spatele lor și de implicațiile istorice și morale.
Utilizarea simbolurilor neonaziste reflectă promovarea urii și este crucial ca aceste strategii să fie combătute prin educație, conștientizare și politici care să prevină radicalizarea tinerilor. Câteva simboluri sunt:
- Zvastica (swastika): Inițial, un simbol spiritual și religios cu semnificații pozitive în multe culturi, zvastica a fost deturnată de regimul nazist pentru a reprezenta ideologia sa extremistă. Utilizarea sa sub forma înclinată la 45 de grade, asociată cu un fundal roșu și un cerc alb, este specifică regimului hitlerist și ideologiilor neonaziste.
- Vulturul nazist: Reprezintă un vultur cu aripile desfăcute, ținând o coroană de lauri cu o zvastică în centru. Acest simbol a fost emblema oficială a Germaniei naziste și este adesea folosit de grupurile neo-naziste pentru a simboliza supremația rasială și loialitatea față de ideologia nazistă.
- Coduri numerice: De exemplu, „88” este un cod utilizat pentru a reprezenta „Heil Hitler,” deoarece litera „H” este a opta în alfabet. Alte exemple includ „14,” care face referire la „Cele 14 cuvinte” ale ideologului suprematist David Lane.
- Crucea celtică: Deși este un simbol religios vechi, aceasta a fost adoptată de grupuri extremiste de dreapta ca simbol al supremației albe.
- Simboluri derivate: Alte simboluri includ rune folosite de SS (cum ar fi runa „Sowilo”) sau variante stilizate ale zvasticii, adaptate pentru a evita interdicțiile legale în anumite țări.
În România, comemorarea Holocaustului și prevenirea extremismului sunt esențiale, având în vedere trecutul nostru complicat. Conform unui sondaj realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, există încă lipsuri majore în educația legată de Holocaust. Este necesară o abordare integrată care să includă educația în școli, campanii de conștientizare și măsuri legislative stricte.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului ne amintește că avem o responsabilitate comună de a învăța din trecut pentru a preveni repetarea istoriei. Este momentul să condamnăm cu fermitate toate formele de extremism, rasism și xenofobie și să promovăm valorile toleranței, respectului și solidarității.
Educația este una dintre cele mai eficiente arme împotriva extremismului. În calitate de organizație dedicată drepturilor omului, OADO face un apel la autorități, instituții educaționale și cetățeni să promoveze conștientizarea istorică și să condamne toate manifestările extremiste. Este esențial să învățăm generațiile tinere despre ororile Holocaustului și să le oferim instrumentele necesare pentru a recunoaște și combate ura.
În această zi de comemorare, să ne amintim victimele Holocaustului și să reflectăm asupra lecțiilor pe care ni le oferă istoria.
Extremismul, sub orice formă, nu are loc într-o lume care aspiră la libertate, egalitate și respect pentru drepturile fundamentale ale omului. Să rămânem vigilenți, să condamnăm propaganda extremistă și să ne asigurăm că drepturile omului sunt apărate pentru toți, acum și în viitor.
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi
Sursa foto: Unifor Statement on International Holocaust Remembrance Day
Pingback: o lecție despre pericolul neonazismului – Ultima Oră - newsflash