3 octombrie – Ziua cooperării țărilor vorbitoare de Limbi Turcice

3 octombrie, aniversarea Acordului de la Nahicevan, semnat de Azerbaidjan, Kazahstan, Republica Kârgâză și Turcia în 2009 privind înființarea Consiliului de Cooperare al Statelor vorbitoare de Turcică (Consiliul Turcic), este sărbătorită ca Ziua cooperării țărilor vorbitoare de limbi turcice în statele membre.

În ultimii 200 de ani, lumea turcică a fost martoră a unor procese istorice complexe. Popoarele turcice au intrat în perioada lor de glorie după prăbușirea Uniunii Sovietice.

La 30 octombrie 1992, la inițiativa președintelui de atunci al Republicii Turcia, Turgut Ozal, a avut loc la Ankara primul Summit al statelor vorbitoare de limbi turcice. La acel summit, participanții au anunțat stabilirea unității politice și economice.

La 12 iulie 1993, în capitala de atunci a Kazahstanului, Alma-Ata, a fost semnat un acord privind crearea Organizației Internaționale a Culturii Turcice.

În plus, în 1992, la Alma-Ata a fost înființată Administrația Unită a Artelor și Limbilor Turcice, iar în 1998, în capitala Azerbaidjanului, Baku, a fost creată Adunarea Parlamentară a țărilor vorbitoare de Limbi Turcice.

Al doilea summit al șefilor statelor vorbitoare de limbi turcice a fost convocat la 18 octombrie 1994 la Istanbul. La summit au participat oficiali de rang înalt ai statelor turcice.

A treia întâlnire a șefilor statelor turcice a avut loc la 28 august 1995 la Bișkek. Summitul a fost programat să coincidă cu sărbătorirea a 1000 de ani de la epopeea kârgâză „Manas”.

În 2009, președinții Azerbaidjanului, Kazahstanului, Kârgâzstanului și Turciei au semnat Acordul de la Nahicevan, istoric pentru lumea turcică, în cadrul căruia 3 octombrie a fost declarată Ziua Cooperării Țărilor vorbitoare de Limbi Turcice. Această dată este considerată și aniversarea creării Consiliului Turcic.

Steagul Consiliului Turcic a fost adoptat la cel de-al doilea Summit al organizației de la Bișkek pe 23 august 2012. Steagul Consiliului Turcic este un panou dreptunghiular de culoare albastru deschis, în centrul căruia este înfățișat un soare alb strălucitor, în interiorul căruia se află o semilună și o stea cu opt colțuri în culoarea steagului.

Sigla și steagul conțin elemente ale steagurilor naționale ale statelor membre ale organizației. Respectiv, sigla și steagul constau din steaua drapelului Republicii Azerbaidjan, albastrul drapelului Republicii Kazahstan, soarele drapelului Republicii Kârgâze și semiluna drapelului Republicii Turcia.

La 12 noiembrie 2021, la cel de-al VIII-lea Summit al Consiliului de Cooperare al Statelor vorbitoare de Turcică de la Istanbul, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Consiliul Turcic a fost redenumit Organizația Statelor Turcice. La același summit, Turkmenistanul a fost admis ca membru al Organizației Statelor Turcice cu statut de observator. Uzbekistanul s-a alăturat Consiliului Turcic în 2019. De la sfârșitul anului 2018, Ungaria este observator și este posibil să solicite calitatea de membru cu drepturi depline. În 2020, ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Emine Geppar, a declarat că Ucraina dorește să devină observator.

Organizația Statelor Turcice este o organizație internațională care unește statele moderne cu scopul unei cooperări multilaterale între Popoarele Turcice.

Până în prezent, au avut loc 9 summit-uri OST (Almatî, Bishkek, Gabala, Bodrum, Astana, Ciolpan-Ata, Baku, Istanbul și Samarkand). De asemenea, pe 31 martie 2021 și 16 martie 2023 au avut loc summituri extraordinare OST.

În prezent, organizația include 5 membri: Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Turcia. Ungaria, Turkmenistanul și Republica Turcă a Ciprului de Nord sunt observatori în organizație. Sediul organizației este situat în Istanbul, Turcia.

Scopul principal al Organizației Statelor Turcice este de a consolida pacea și stabilitatea, extinde problemele de cooperare și relații, precum și dezvoltarea potențialului statelor membre ale organizației. Mai mult, având în vedere istoria bogată a țărilor vorbitoare de limbi turcice, organizația acționează ca o punte între statele membre în aprofundarea cooperării internaționale în regiune.

Limbi oficiale sunt azerbaidjană, kazahă, kârgâză, turcă și uzbecă, precum și engleză.

Unul dintre principalele documente ale organizației este „Viziunea Lumii Turcice – 2040”, adoptată în cadrul Summit-ului șefilor de stat, desfășurat în 2021 la Istanbul. Acesta își propune să dezvolte un cadru care să susțină capacitatea membrilor săi de a aborda individual și colectiv provocările timpului modern.

Domeniile prioritare de cooperare în cadrul „Viziunii-2040” sunt cooperarea politică, de securitate, economică și sectorială, între oameni, precum și relațiile cu organizațiile internaționale.

Complexul de transport și logistică are o importanță mare pentru dezvoltarea comerțului. În acest context, este de remarcat proiectul Coridorul de Mijloc sau Ruta Transcaspică.

La 27 aprilie 2022 a fost creat Consiliul Curților Constituționale al organizației. Structura cuprinzătoare a Uniunii Municipalităților din Lumea Turcică, care reprezintă guvernele locale din 30 de țări și regiuni, are o importanță mare. La 10 iunie 2022 a avut loc al 6-lea Congres al Uniunii Municipalităților din Lumea Turcică.

Statele membre acordă o importanță deosebită activităților unor astfel de structuri ale Organizației Statelor Turcice precum TÜRKPA (Adunarea Parlamentară a țărilor vorbitoare de Limbi Turcice), TÜRKSOY (Organizația Internațională a Culturii Turcice), Academia Turcică, Fundația pentru Cultura și Patrimoniul Turcic, Fondul de Investiții Turcic.

În acest context, Academia Turcică și TÜRKSOY, care fac parte din Consiliul Turcic, vor juca un rol semnificativ. Academia Internațională Turcică a fost creată la inițiativa primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev. Propunerea lui Nazarbayev a fost aprobată la cel de-al IX-lea Summit al șefilor statelor vorbitoare de Limbi Turcice din 3 octombrie 2009, în orașul azerbaidjan Nahicevan. Astfel, Academia Turcică a început să-și desfășoare activitățile pe baza Acordului istoric de la Nahicevan la 25 mai 2010. Fondatorii Academiei Turcice au fost Azerbaidjan, Kârgâzstan, Kazahstan și Turcia. Scopul academiei este de a coordona cercetările științifice privind limba, literatura, cultura, istoria popoarelor turcice, precum și stabilirea cooperării în lumea turcică.

În aprilie 2020, la inițiativa președintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a avut loc un summit de urgență al Consiliului Turcic dedicat luptei împotriva pandemiei de coronavirus în format videoconferință.

La 31 martie 2022, la o ședință extraordinară a Consiliului Permanent al TÜRKSOY desfășurată la Bursa, s-a decis să se anunțe că orașul Șușa va fi capitala culturală a lumii turcice în 2023.

Statele turcice au fost alături de Azerbaidjan în timpul celui de-al Doilea Război din Karabah. Au susținut măsurile antiteroriste luate de Azerbaidjan în perioada 19-20 septembrie 2023 și și-au exprimat încrederea că acest pas va asigura reintegrarea rezidenților armeni care trăiesc în regiunea economică Karabah a Azerbaidjanului în ordinea constituțională a Republicii Azerbaidjan.

Popoarele turcice trăiesc pe teritorii din Europa până în India, din Orientul Mijlociu până în Siberia. Adică, granițele lumii turcice nu se limitează la teritoriile statelor care sunt membre ale OST. „Lumea turcică nu se limitează la granițele statelor turcice. Lumea turcică acoperă o geografie mult mai mare. În lume trăiesc peste 50 de milioane de azerbaidjeni. Doar 10 milioane dintre ei trăiesc în Republica independentă Azerbaidjan. Prin decizia guvernului sovietic din noiembrie 1920, Zangezurul de Vest, care este ținutul nostru istoric, a fost separat de Azerbaidjan și transferat Armeniei, ceea ce a cauzat împărțirea geografică a Lumii Turcice”, a declarat președintele Ilham Aliyev la summitul de urgență al OST-ului la Ankara la 16 martie 2023.

În 1926, Congresul de Turcologie din Uniunea Sovietică de la Baku a decis trecerea tuturor limbilor turcice la alfabetul latin. Trecerea popoarelor turcice la alfabetul latin a început să se realizeze cu mare entuziasm. Ei au crezut că a sosit „regatul de aur”, că popoarele turcice, ca frații și prietenii, îmbrăţişându-se vor continua să se apropie. Chiar și Turcia, fiind independentă în abordarea sa și menținând legături fundamentale cu scrierea arabă, și-a abandonat de bunăvoie alfabetul și a trecut la latină, sperând o apropiere de congregații. Primul Congres de Turcologie al întregii uniuni a jucat un rol important în istoria dezvoltării turcologiei în Uniunea Sovietică. Deja în 1928 s-a înregistrat un declin al politicii de indigenizare, iar la sfârșitul anilor 1930, în timpul Marii Terori, mulți participanți la congres au fost acuzați de panturcism, naționalism, activități contrarevoluționare și au fost supuși represiunii.

Accelerarea procesului de unitate lingvistică și tranziția Statelor Turcice la un alfabet comun este una dintre provocările importante cu care se confruntă lumea turcică. În acest scop, a fost formată o Comisie pentru a crea un alfabet unificat în cadrul OST. Comisia va include câte doi membri din fiecare structură oficială implicată în politica lingvistică în Statele Turcice. Comisia va trebui să prezinte un raport privind un alfabet unificat Consiliului bătrânilor al OST. Prima reuniune a Comisiei privind crearea unui alfabet unificat va avea loc în Kârgâzstan.

Liderului național al poporului azerbaidjan Heydar Aliyev a avut o propunere privind necesitatea dezvoltării unei Limbi Turcice unificate pentru cei peste 300 de milioane de etnici turcici. Nu este vorba despre înlocuirea unei limbi cu alta; nimeni nu va impune nimic nimănui. Scopul principal al acestei idei este de a crea un singur alfabet bazat pe Limbile Turcice, astfel încât oamenii să se înțeleagă și mai bine între ei. O limbă care se bazează pe rădăcini comune poate servi ca limbă de comunicare interetnică.

Organizația Statelor Turcice, reflectând voința lumii turcice răspândite pe vastul teritoriu al Eurasiei de a coopera pe baza unei limbi comune, a istoriei și a valorilor culturale, va continua să servească pacea, prosperitatea și stabilitatea în regiune și peste hotarele sale.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

Comments

comments