35 de milioane de euro, plătiţi de contribuabili pentru erorile judiciare ale statului român

În ultimii cinci ani, statul român a plătit peste 155 de milioane de lei noi, echivalentul a 35 de milioane euro, ca urmare a condamnărilor de la CEDO.

Cele mai mari daune au fost platite in 2010: 48 de milioane lei. Noua Constitutie prevede posibilitatea recuperarii prejudiciilor de la magistratii responsabili de producerea lor, dar conform CCR mai avem de asteptat un an

Erorile judiciare au costat statul roman, in ultimii ani, zeci de milioane de euro. In perioada 2008 – 2013, Ministerul Finantelor Publice a platit despagubiri in valoare de peste 155 de milioane de lei noi, ca urmare a condamnarilor suferite la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Ceea ce inseamna mai mult de 35 de milioane de euro.

Potrivit unui raspuns acordat Lumeajustitiei.ro de catre Ministerul Finantelor Publice, cea mai mare suma platita de statul roman, drept despagubiri in urma hotararilor CEDO, s-a inregistrat in anul 2010. Este vorba despre aproximativ 48 de milioane de lei. In 2013, pana in acest moment, statul roman a platit daune in valoare de aproape 1,5 milioane de lei.

Iata cuantumul despagubirilor platite de Ministerul Finantelor Publice in urma condamnarilor Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in perioada 2008 – 2013:
– anul 2008: 47.185.480,32 lei
– anul 2009: 41.232.042,65 lei
– anul 2010: 48.320.194,89 lei
– anul 2011: 8.554.194,62 lei
– anul 2012: 8.779.648,68 lei
– anul 2013 (01.01.2013 – prezent): 1.455.068,48 lei.

Asadar, in total, despagubirile platite de statul roman ca urmare a condamnarilor suferite la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in ultimii cinci ani, se ridica la suma de 155.526.629,64 lei. Adica, la o medie de 4,4 lei/1 euro, 35.346.961 euro.

Noua Constitutie prevede recuperarea prejudiciilor de la magistratii responsabili. Viorica Costiniu: „In momentul in care judecatorul va fi sanctionat pecuniar pentru o solutie va spun ca semnul de intrebare asupra actului de justitie va fi si mai mare”

Grav este insa ca toti acesti bani sunt platiti de la bugetul statului, deci de fiecare dintre noi, nu de catre judecatorii sau procurorii ale caror erori au provocat condamnarile la CEDO. Situatia s-ar putea schimba insa odata cu intrarea in vigoare a noii Constitutii. Dupa cum se stie, la inceputul lunii iunie, Comisia pentru revizuirea Constitutiei a aprobat un amendament care prevede ca statul se va putea indrepta pentru recuperarea prejudiciului impotriva magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Concret, Comisia a decis modificarea alineatului 3 din articolul 52 din Constitutie, care va avea urmatorul cuprins:
“Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii inclusiv in ceea ce priveste raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Statul exercita dreptul de regres, in conditiile legii”.

In momentul de fata, alineatul 3 al articolului 52 din Constitutie prevede urmatoarele: “Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

De cealalta parte, presedinta de onoare a Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Viorica Costiniu, considera ca semnele de indoiala asupra actului de justitiei se vor accentua in momentul in care un judecator va fi sanctionat pentru o solutie de-a sa. Costiniu a explicat ca in nicio tara europeana nu exista vreo procedura prin care sa se actioneze impotriva judecatorului pentru o solutie data de acesta intr-un dosar:

“Statul si-a asumat raspunderea pentru actul de justitie in momentul in care persoana devine judecator. Si atunci sa ne intoarcem sa vedem cum se intra in magistratura, modalitatea vechimii care se practica, astfel ca la mai putin de sapte ani, in conditiile in care introduci si doi ani de INM, ajunge direct la cea mai inalta instanta din punct de vedere al ierarhiei profesionale.

In nicio tara europeana si cu atat mai mult in alte tari ale pamantului vreodata nu s-a actionat judecatorul pentru solutie. In momentul in care judecatorul va fi sanctionat pecuniar pentru o solutie va spun ca semnul de intrebare asupra actului de justitie va fi si mai mare. In conditiile in care tu stat nu esti capabil, desi ai obligatia constitutionala, de a-mi asigura o normalitate in activitatea judiciara, un respect fata de justitiabil”.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.