4 aprilie 2013 – Ziua Naţională împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică

Pe data de 4 aprilie,  în peste 20 de oraşe din ţară,  vor avea loc  mai multe  proteste şi manifestaţii împotriva explorării/exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Lista oraşelor în acest moment este următoarea:  Bucureşti, Bârlad,  Alba Iulia,  Arad,  Sibiu, Brasov,  Târgu Neamț, Mangalia, 2 Mai, Călărași,  Piatra Neamt, Slatina, Galați, Timișoara, Oradea, Iași, Buzau,  Costinesti, Buziaş,  Cluj  Napoca, Vaslui, Suceava, Craiova,  Codlea si numarul lor  este în creştere.
•  Cerem  anularea hotărârilor de guvern  prin care s-au aprobat  în mod ilegal  acordurile de explorare, dezvoltare şi exploatare emise pentru  mai multe companii,  printre  care  Chevron,  East West Petroleum şi Clara Petroleum,  în  Dobrogea, Vaslui,  respectiv  judeţele Bihor, Arad şi Timiş.
Cerem  interzicerea prin lege  a metodei fracturării  hidraulice şi realizarea studiului  de impact  şi asupra mediului.  În fiecare oraş se vor depune petiţii la Prefecturi, ca procedură prealabilă pentru anularea hotărârilor de Guvern;
•  Ne opunem oricărei ingerinţe din partea corporaţiilor în scrierea legislaţiei româneşti, în dauna interesului cetăţeanului. Denunţăm corupţia la nivel înalt care serveşt e interese anti-cetăţeneşti. Luptăm pentru dreptul la un mediu sănătos, pentru dreptul la viaţă şi sănătate, pentru dreptul la o corectă informare a cetăţenilor.
Toate protestele sunt  coordonate unitar la nivel naţional  şi  organizate de echipe locale de voluntari, cu implicarea a peste 80 de ONG-uri (70 de ONG-uri din Coaliţia pentru Mediu, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia România Vie şi alte ONG-uri locale).
Invităm Mass Media şi parlamentarii să fie alături de societatea  civilă şi cetăţeni în lupta  unită pentru adevăr, pentru apărarea dreptului fundamental la un mediu sănătos şi pentru democraţie.

ANEXA
INTERESE POLITICE
  Plecând de la  poziţia premierului Victor Ponta,  care  imediat după  alegeri s-a răzgândit în privinţa moratoriului  asupra gazelor de şist,  şi culminând cu declaraţiile recente potrivit cărora nu  ar  exista indicii  că fracturarea hidraulică  are vreun impact negativ  asupra mediului şi sănătăţii oamenilor,  societatea civilă din România  declanşează  o  campanie de informare reală a cetăţenilor cu privire la pericolele explorării/exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Nu putem rămâne indiferenţi în faţa dezinformării sistematice la  nivel înalt, în faţa concesionărilor fără discernământ a unor zone extinse din ţ ara  prin  falsificarea realităţii legislative, în faţa încălcării Constituţiei, a convenţiilor  internaţionale  obligatorii, şi  faţa de creearea unei psihoze  naţionale în ce priveşte false repere: independenţa energetică, locuri de muncă sau că  explorarea nu înseamnă  tot fracturare hidraulică, mesaj propagat complice tocmai de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).
  Independenţa energetică  este un mit, explorarea gazelor de şist durând doar  câţiva ani. Independenţa nu poate veni decât din surse inepuizabile: soare, vânt, apă şi din noi tehnologii.
  Cu ce se alege  cetăţeanul din exploatare?  Cu nimic. Gazul va aparţine  în totalitate companiei. Piaţa gazelor  este liberă şi preţul va fi acelaşi în toată  Europa. Redevenţa este  cea mai mică din Europa.
  De asemenea, modelul polonez,  invocat  de Victor Ponta,  este o minciună.  Polonia nu a produs încă  pentru piaţă  niciun metru cub de gaz de şist, iar explorările au demonstrat  că  rezervele sunt de 10 ori mai mici decât estimarea americană iniţial.

SITUAŢIA ÎN ROMÂNIA
  Pericolele fracturării hidraulice sunt ascunse opiniei publice.
  În mai multe ţări europene precum  Bulgaria, Franţa, Germania, Irlanda  dar şi  state din SUA, inclusiv  New York,  metoda a fost  interzisă sau suspendată  până la efectuarea unor studii clare privind impactul asupra mediului!
  Deşi fracturarea hidraulică este o metodă foarte poluantă şi nu există încă o lege clară care să reglementeze  resursele neconvenţionale precum gazele de şist, Guvernul a dat pâna în prezent mai multe hotărâri de guvern pentru a aproba acorduri de explorare şi exploatare pentru mai multe companii străine in Dobrogea, vestul ţării şi Vaslui.
  Compania americana  Chevron intenţionează să înceapă exploararea în acest an   în judeţul Vaslui  şi  se  fac deja presiuni foarte mari de la cel mai inalt nivel până la cel al oamenilor de rând ce se opun metodei.
  În Bârlad  mii de oameni au ieşit deja de patru ori, având de gând să iasă  peste 15.000 pe data de 4 aprilie, însă primarul şi alte autorităţi locale au interzis protestul, în mod ilegal şi abuziv.
Unii bârladeni au anunţat  că vor ieşi chiar şi fără aprobare.  Se fac însă demersuri pentru ca autorităţile să fie responsabilizate şi să îşi revizuiască decizia, pentru a evita alte demersuri legale împotriva lor.
  În Costineşti, singurul referendum pe problema exploatării gazelor de şist în Dobrogea, validat  prin prezenţa de peste 50%, 94% din cei care s-au prezentat s-au exprimat împotriva exploatării. De asemenea, 13 localităţi au interzis metoda prin hotăriri ale Consiliilor Locale.

ADEVĂRUL ŞTIINŢIFIC

  Pe scurt, fracturarea hidraulică este o metodă de exploatare a gazelor de şist, gaze neconvenţionale captive în roci dure. Această metodă presupune pomparea pentru fiecare sondă a aproximativ 20.000 m3 de apă cu substanţe chimice toxice (80 m3) la presiuni foarte mari pentru a elibera şi gazul ce va fi captat ulterior.
  Mai mult de jumatate din apa contaminată rămâne însă  în subteran şi migrează  în timp în pânza freatică. Presiunea de până 1000 atm produce fisuri în pereţii forajului şi apar scurgeri directe în pânza freatică încă de la prima utilizare. Aşa s-a intamplat in SUA, documentat cu mărturii şi cazuri reale în documentarul “Gasland”.
Explorarea şi exploatare presupune şi următoarele pericole:
  Consumul apei din zona de exploatare, dar şi aerul a dus şi va duce la boli, intoxicarea cu substanţe chimice producând afecţiuni dintre cele mai severe şi greu de tratat.
  Substanţele toxice, dar şi radioactive antrenate de lichidul de fracturare vor contamina solul.
  Aproximativ 7% din cantitatea de gaz metan se pierde în aer şi poluează aerul. Gazul nu iese singur, ci împreună cu alte chimicale toxice volatile.
  Exploziile asociate fracturării au produs cutremure  de suprafaţă în SUA şi Marea Britanie iar apa introdusă în şisturi va forma o zonă de nisip gelificat care va favoriza alunecarea straturilor de rocă.
  Distrugerea florei şi a faunei: Creşterea animalelor va fi afectată prin distrugerea sursei de apă
şi hrană, fauna va dispărea, locul se va deşertifica.
  Scoaterea din circuitul agricol a unor suprefeţe mari de teren.
  Infrastructură distrusă și poluare fonică.
  Compromiterea turismului.
  Astfel, sunt afectate alte industrii locale ce pot oferi dezvoltare sustenabilă pe viitor.
Pentru mai multe informaţii vă invităm să vizitaţi pagina de internet sau să ne contactaţi personal.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.