Activitatea de lobby, păreri pro şi contra
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că respinge intrarea în legalitate a activităţii de lobby pe motiv că asta ar provoca „transformarea influenţei într-o marfă care se poate vinde şi cumpăra”.
„În contextul încurajării creşterii gradului de implicare a cetăţenilor la procesul decizional, politic, administrativ, reglementarea activităţii de lobby ar avea ca finalitate transformarea influenţei într-o marfă care se poate vinde şi cumpăra. Nu este de acceptat ca domeniul normativ, politic sau executiv să fie influenţat de orice tip de interes, fără nicio restricţie, doar în temeiul unui contract de angajare a unui comerciant numit lobby-ist, fie el persoană fizică autorizată, fie societate comercială”, a susţinut Bogdan Hossu.
De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată pentru a fi un fel de „interpret” între administraţia publică şi interesele societăţii.
„Pentru mine, activitatea de lobby este utilă atât pentru administraţia publică, cât şi pentru societate. Cred că există nevoia unui interpret între interesele legitime ale societăţii civile şi administraţia publică, care are propriul său limbaj, propriile sale norme şi constrângeri. (…) Prezenţa unui intermediar este astfel necesară pentru îmbunătăţirea procesului de decizie. În contextul românesc înclin să cred că ar fi mai bine să avem o reglementare a activităţii de lobby”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Cât despre poziţia Executivului, secretarul de stat din cadrul Ministerului Justiţiei Florin Aurel Moţiu a declarat că Guvernul nu susţine adoptarea unor asemenea proiecte. Aurel Moţiu a subliniat că activitatea de lobby la nivelul Europei este reglementată doar în Lituania, Polonia, Ungaria şi Austria.
„S-a remarcat la nivelul Uniunii Europene o anume reticenţă în a se proceda la o reglementare legală a activităţii de lobby, dar şi dorinţa unei transparentizări a procesului decizional, fapt ce a condus la lansarea propunerii cu privire la înregistrarea lobbyiştilor pe bază de voluntariat pe pagina de internet a Comisiei Europene. Prin acest registru voluntar, Comisia doreşte să aducă la cunoştinţa cetăţenilor informaţiile utile legate de procesul decizional. (…) Reglementarea activităţii de lobby la nivelul Uniunii Europene nu are ca obiect armonizarea legislaţiilor sau practicilor din statele membre în acest domeniu, ci consolidarea transparenţei procesului decizional la nivelul uniunii”, a declarat secretarul de stat.
Şi toate acestea pentru că preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, spune că activitatea de lobby va trebui să fie delimitată printr-un „act normativ onest” de zona traficului de intenţie.
„Este foarte important ca, dacă ajungem la concluzia că trebuie să reglementăm această activitate, reglementarea să fie de aşa natură încât să delimiteze foarte clar activitatea de lobby de zona aceea infracţională cu caracter penal care vizează traficul de intenţie. Eu nu cred că e bine ca activitatea de lobby să fie de fapt trafic de intenţie mascat, dar nu e bine nici ca o activitate de lobby onestă să fie interpretată ca trafic de intenţie. Scopul nostru este să găsim exact acele linii foarte clare de demarcaţie, linii care să nu fie interpretabile sau în scopul mascării activităţii infracţionale. (…) Eu cred că activitatea de lobby înseamnă reprezentarea profesionistă a intereselor legitime ale unui grup sau ale unei comunităţi, pentru că s-ar putea ca respectivul grup sau comunitate să nu aibă abilităţile sau cunoştinţele necesare pentru a se prezenta cu argumente solide în faţa factorilor de decizie”, a declarat deputatul conservator Bogdan Ciucă, în deschiderea conferinţei „Activitatea de lobby în spaţiul Uniunii Europene – reglementare versus nereglementare”, care are loc la Parlament.