”Afluentul” de la Zlatna

Am comparat nu o dată Festivalul național al romanței ”Crizantema de aur” de la Târgoviște cu un mare fluviu în care se varsă afluenți mai mici sau mai mari, sub forma competițiilor de gen din țară.

Cel mai important dintre aceștia, vijelios, așa cum se cuvine unei ape de munte, depășind cu mult blândul râu local Ampoi, ce străbate orașul, este indiscutabil Festivalul național de interpretare a romanței ”Te-aștept pe-același drum…” de la Zlatna, județul Alba.

Și asta nu doar pentru că a ajuns la ediția a 19-a, ci și  datorită profesionalismului evidențiat la toate nivelurile: orchestră valoroasă, juriu competent, recitaluri cu artiști de top, concurenți foarte buni – nu e de mirare că mulți dintre finaliștii de la Târgoviște își încearcă șansa și aici. Adăugați afișul remarcabil, bannerele expuse în toată zona (zeci de spectatori au venit special de la Abrud, Câmpeni, Alba-Iulia), mapele pentru presă, programul respectat cu seriozitate, mica și eficienta echipă de la Primărie (cu o notă bună în plus pentru Cosmina Bogdan), scenografia, cu obiecte muzicale de patrimoniu, ospitalitatea desăvârșită și aveți imaginea unei adevărate lecții pe care un oraș mic o dă metropolelor cu pretenții adesea nejustificate.

Totul i se datorează unui primar pasionat, Silviu Ponoran, el însuși bun interpret, ducând mai departe ștafeta predată de tatăl său, Valer Ponoran, profesor de canto și cântăreț de operă, căruia de altfel i-au fost dedicate primele ediții ale festivalului.

Și cum să nu fie așa, când el este nelipsit an de an din primul rând al sălii la ”Crizantema de aur” (a și fost premiat la ultima ediție), inspirându-se de acolo permanent și stabilind contacte cu artiști și promotori. Așa s-a ajuns ca această ediție să se desfășoare, pentru prima dată, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO!

Ediția a 19-a a mai marcat o premieră, colaborarea directă cu Ministerul Culturii (ministrul Raluca Turcan a dovedit încă o dată că este iubitoare de muzică), care i-a sprijinit din plin pe organizatori – Primăria orașului Zlatna, Consiliul județean Alba (președintele Ion Dumitrel este nelipsit de la festival), Centrul de cultură ”Augustin Bena” din Alba-Iulia, Casa de cultură ”Horea Popescu” din Zlatna.

De la ediția a 20-a, ce va avea loc pe scena teatrului în curs de construcție (nu ne vine să credem, se mai construiesc teatre în țara noastră?), cu siguranță va veni și o televiziune mare, deocamdată manifestarea a fost transmisă de TV Alba Carolina și de Radio România Cluj.

Parteneri media principali: revista ”Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și cotidianul ”Ultima Oră”.

Poți să ai cea mai perfectă organizare la un festival muzical, dar dacă îți lipsește o orchestră de calitate orice efort este compromis.

Din fericire la Zlatna ”oficiază” o formație redutabilă, condusă de compozitorul Ovidiu Barteș (vioară), care i-a avut alături de el și de această dată pe Kalman Urszuly (pian), Marius Sabo (vioară), Zeno Zanc (contrabas), Victor Geogean (acordeon), toți cu mare experiență de acompaniatori, mai ales că nu o dată a fost vorba de tineri la început de drum.

Pentru a întregi cadrul scenic nu putem omite rolul decisiv al maestrului de sunet Eugen Hrișcu, absolvent al Conservatorului din București, așadar a fost eliminată orice notă de amatorism, îndeosebi datorită faptului că, asemeni ediției anterioare, prezentatoare a fost încântătoarea actriță și cântăreață Miruna Ionescu, bună cunoscătoare a muzicii ușoare interbelice, în a cărei digitalizare este implicată de câtăva vreme.

Spre deosebire de juriile concursurilor muzicale de la televiziuni, alcătuite adesea din nume cunoscute, dar fără pregătire muzicală, și la acest capitol Zlatna și-a respectat blazonul, în loja juriului luând loc etnomuzicologul dr. Elise Stan (președinte), Alina Mavrodin Vasiliu – cel mai important nume din peisajul romanței, Liviu Burz, de la Opera din Viena, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, reputat interpret și dirijor, prof. Iosif Fiț din Alba-Iulia.

Nota generală a finaliștilor a fost dată de studiile muzicale academice în cazul multora dintre ei, ceea ce nu întâlnim decât foarte rar la competițiile de muzică ușoară. E drept, atunci când ei vin din zona canto clasic-operă, nu o dată ”puriștii” cam strâmbă din nas, pe drept cuvânt, romanța presupunând alt gen de interpretare, frazare, emisie vocală, nuanțare, ceea ce a încercat să-i sfătuiască pe concurenți, la repetiții, Alina Mavrodin Vasiliu.

Premiul special al Fundației ”Henry Mălineanu” pentru promovarea tinerilor interpreți de romanță a revenit unui viitor medic din jud. Mureș, cursantă la clasa de muzică vocală și tradițională din Alba-Iulia.

Diana Izabela Marin, 20 de ani, a abordat repertoriul clasic (”Vioara” de Mia Braia), dar a dat viață și unei romanțe recent premiate la ”Crizantema de aur”, ”Sub ploi de flori” de Dumitru Caulea, din Cernăuți, pe versurile Cameliei Florescu.

După premiul I cucerit aici în 2016, la o ediție evident mai slabă, Ioan Cătălin Nistor, 39, a intrat în posesia Premiului special ”Valer Ponoran”, la gală reamintind celebrul ”Îți mai aduci aminte, doamnă?” de Ionel Fernic.

Absolvent al Academiei de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Nistor este manager al Școlii populare de arte ”Tudor Jarda” din Cluj-Napoca și colaborator al Operei Române și al Filarmonicii de stat ”Transilvania”.

Andrei Nicolae Bucă a absolvit clasa de muzică ușoară de la Școala populară de arte ”Tiberiu Brediceanu” și este elev al liceului de muzică ”Tudor Ciortea” din Brașov. Cum are doar 18 ani, a fost recompensat ca și la ”Crizantema de aur” cu Premiul special ”Tinerețea romanței”.

Premiul special al Casei de cultură ”Horea Popescu” din Zlatna a fost direcționat către un solist cu multe performanțe la diverse competiții, având în plus la activ numeroase discuri și cărți.

Ciprian Cucu este tot brașovean, are 40 de ani, a absolvit Facultatea de muzică din cadrul Universității ”Transilvania” (este interpretul preferat al dascălului său, conf. univ. dr. Petre-Marcel Vârlan) și a cântat convingător romanțe de Dan Stoian și Paraschiv Oprea.

Absolventă a unei facultăți de pedagogie muzicală, Maria Neag, 48, este solistă a Ansamblului folcloric profesionist ”Mureșul” din Târgu-Mureș.

A copilărit la Urisiu, peste deal de satul copilăriei mele, Chiheru de Sus, pe valea Beicii, în județul meu natal, Mureș, ceea ce mi-o făcea extrem de simpatică de fiecare dată când o anunțam în palmares la ”Crizantema de aur” sau la Zlatna.

Aici cucerise cândava un premiu III, de astă dată a trebuit să se mulțumească cu Premiul special al Consiliului județean Albă, fiind la doar un pas de podium.

Pe poziția a treia a fost așezată acum soprana Alexandra Olaru, 25, care la ediția anterioară cucerise un premiu special. Timișoreancă, a absolvit cursurile Academiei de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și își continuă studiile de masterat la Brașov.

Ca și în anii trecuți numeroși laureați au fost studenți sau absolvenți ai conservatorului din Cluj-Napoca, fiind ei înșiși transilvăneni. Dar ceea ce mi-a produs o mare bucurie a fost procentul de 100% al mureșenilor, toate cele trei soliste figurând în ierarhia finală!

Romanța este un gen muzical ce presupune o profundă înțelegere a existenței umane, parcurgerea sentimentelor pe care le pun în pagină autorii, o bogată experiență de viață. De aceea romanța emoționează îndeosebi un public mai în vârstă, iar cei mai valoroși tălmăcitori nu sunt neapărat cei tineri, care pot cânta frumos, dar atât. E ca la concursurile de muzică ușoară pentru copii, unde prichindei sunt acceptați cu melodii despre iubire, despărțire, drame existențiale, regăsiri, sărutări și îmbrățișări!

Așa încât jos pălăria pentru organizatorii din Zlatna, care au primit în concurs o solistă de 75 de ani, fostă laureată pe vremuri la competițiile de romanțe ”Crizantema de aur”, de la Zlatna sau de la Baia-Mare.

Maria Moldovan este din Târgu-Mureș și provine dintr-o familie cu 13 copii, premiul II fiind o răsplată binemeritată a pasiunii ei neștirbite. Ionela Mardare Mirică, 44, părea a fi sortită doar pozițiilor secunde, cu premii II dobândite la Chișinău, Botoșani și Zlatna, în 2022.

Frumoasa solistă a absolvit și ea Academia de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și este profesoară de canto la Clubul ”Noblesse Media Arts” din Piatra-Neamț, reușind de această dată să spargă gheața și să cucerească premiul I.

Pregătirea muzicală temeinică și performanțele anterioare o recomandau din plin pe mezzo-soprana Liliana Feher, 46, care a intrat pe merit în posesia Trofeului. Născută la Baia-Mare, unde a absolvit liceul de muzică, a absolvit apoi Academia de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, fiind actualmante solistă a Operei Române din oraș, dar a colaborat cu cele mai importante instituții muzicale din țară.

Trofeul de la Zlatna vine cumva firesc, după un premiu I și un premiu III la confruntarea nr. 1 a genului, ”Crizantema de aur”.

Ceilalți finaliști au fost Maria Andra Sabău, jud. Bihor (mezina concursului, 16 ani), Adrian Socaciu, jud. Cluj,  Viorica Rusu, jud. Timiș, Andrada Gabriela Florea și Lucia Raluca Lancea Câmpean, ambele din județul gazdă, după cum se vede nefavorizat, aspect lăudabil.

În ce privește repertoriul, soliștii au preferat lucrările clasice, semnate de Ion Mânzatu, Ioanin Lupescu, Popescu-Peppo, Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Gherase Dendrino, Ion Vasilescu, Nelu Danielescu, Mia Braia, Dan Mizrahy, Ionel Fernic, dar câțiva au ales și melodii ceva mai noi, compuse de George Grigoriu, Dan Stoian, Paraschiv Oprea, Constantin Bardan sau Dumitru Caulea.

O altă performanță a constituit-o integrarea în cele numai două seri de concurs a atâtor recitaluri sau micro-recitaluri formidabile, care cu siguranță au contribuit la afluența de public din sala de festivități ”Ampelum”.

Tenorul Sorin Lupu, de la Opera din Cluj-Napoca, cu trofee la toate marile concursuri de romanțe, vechi prieten al zlătnenilor, a cules aplauze cu ”Romanța fiului rătăcitor” și cu ”Trubadurul”, în timp ce Ozana Barabancea a optat pentru ”Habar n-ai tu!” de Ion Vasilescu, ”De-ai fi tu salcie la mal” de Horia Moculescu (remarcabilă versiune) și la piesa din repertoriul propriu ”Sfânt râmâi, Ștefan cel Mare!”, anunțând concertul pe care urma să-l dirijeze peste puțin timp, ”La mulți ani, România mea!”.

De mare efect a fost programul invitaților de la Opera din Viena, Liviu Burz și Ion Țibrea, partiturile vocale fiind însoțite de acompaniament la pian și la vioară. Repertoriul ales de cei doi a mers la suflet spectatorilor mai în vârstă – ”Vioara”, ”De ce m-ați dus de lângă voi”, ”Cobzarul”, ”Am iubit doi ochi albaștri”, ”La mijloc de codru des”, plus tradiționalul ”Ciobănaș cu 300 de oi”, în finalul apoteotic, cu toți participanții pe scenă și publicul în picioare.

Cu totul special a fost recitalul la nai al puștiului Sergiu Geogean, nepot al acordeonistului din formație – elev la Liceul de arte ”Regina Maria” din Alba-Iulia.

Uimitor cum au sunat la acest instrument piesa ”titulară” a festivalului, ”Te-aștept pe-același drum”, celebrul tango ”Por una cabezza” al lui Carlos Gardel, alături de nelipsitele la festivalurile de romanțe ”Ciobănaș cu 300 de oi” și ”Deschide, deschide fereastra!”.

O altă apariție ieșind din tiparele genului a fost cea a delicatei interprete de ”fado” Ioana Dichiseanu, însoțită la una din melodii de fiica sa și având-o ca ”maestru de sunet” pe mama sa, cunoscuta solistă Simona Florescu.

Conform tradiției, n-a lipsit câștigătoarea de anul trecut a Trofeului, minunata interpretă de romanțe Cristina Beldean Moșuțan din Dej, nume familiar în aria genului. Cântăreții de muzică ușoară abordează rar romanța, dar atunci când o fac este impresionant, ca în cazul Alinei Mavrodin Vasiliu, al lui Paul Surugiu-Fuego sau al Cameliei Florescu, de pildă. În schimb mulți vin din lumea muzicii populare sau al celei clasice.

Binecunoscută interpretă de folclor, Mariana Anghel, din Orăștie, a susținut un recital încântător, cu titluri gustate cum ar fi ”De ce oare eu te-am cunoscut?”, ”Pe cărările pădurii”, ”Cine mi te-a scos în cale?”, ”Romanța crizantemelor” și ”Într-un chioșc fanfara cânta”.

Un alt dublu recital venind din lumea muzicii culte i-a adus alături pe doi oaspeți de la Opera Națională din București, cei doi artiști fiind ovaționați la scenă deschisă.

Soprana Stephanie Radu are în palmares zeci de premii pe diverse coordonate artistice, a cântat în numeroase țări și a lansat prima sa carte la numai 22 de ani. Se înțelege, publicul local a așteptat cu nerăbdare întâlnirea în premieră cu tenorul Alin Stoica, artist care se mândrește la 35 de ani cu o carieră de invidiat. Fostul student al tenorilor Ionel Voineag și Marius Budoiu a luat parte la câteva masterclass la Metropolitan Opera, la New York, a primit chiar din mâna văduvei lui Luciano Pavarotti, Nicoleta Mantovani, premiul la concursul închinat memoriei celebrului tenor, fiind invitat la 10 ani de la dispariția acestuia într-un concert omagial alături de Placido Domingo, Jose Carreras, Andrea Bocelli, Il Volo sau Eros Rammazotti.

Cei doi oaspeți de la Opera Națională din București au înlănțuit un program consistent și echilibrat, cu duete și momente solistice, cu teme celebre din literatura muzicală universală, succesul de public fiind absolut ieșit din comun.

Exact la fel s-au petrecut lucrurile la cel de-al doilea vârf al festivalului, de această dată legat de identitatea evenimentului, recitalul excepțional al Alinei Mavrodin Vasiliu.

Cu fiecare apariție a sa artista nu încetează a ne uimi, parcă se reinventează, mereu descoperim nuanțe inedite în evoluția sa, melodii noi, totul pus sub semnul unui admirabil rafinament artistic.

După fiecare recital al Alinei Mavrodin Vasiliu, fosta elevă a compozitorilor Camelia Dăscălescu și Laurențiu Profeta, ar trebui să se spună apăsat: ”Așa se cântă, se trăiește, se suferă, se plânge romanța!”.

După o asemenea ediție superlativă, ne întrebăm cu ce ne va surprinde Silviu Ponoran la ediția a 20-a, pe scena superbului teatru, la inaugurare.

Cu un concurs de Creație, ca la Târgoviște? Cu alți invitați de peste hotare? Cert este că va fi cu siguranță o nouă sărbătoare a muzicii.

Octavian URSULESCU

    
 
 

Comments

comments

One thought on “”Afluentul” de la Zlatna

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.