Alegerea Corectă (The Right Choice) by Remus CERNAT (39)
EXCLUSIVITATE
A fost odată ca niciodată un Cocoș chipeș, de esență tare (realmente cocoșul este turnat în oțel) care voia să se însoare! Și avea de făcut o alegere foarte grea.
În primul rând era o distinsă și respectabilă doamnă Găină din înalta societate (în mod special vârsta era respectabilă) care făcea oua din aur de tip lingou și ouă perlate perfect sferice!
Avantajul era vădit, nu mai trebuia să muncească toată viața, situația lui financiară (a lui, a familiei lui, a prietenilor lui) era aranjată pentru totdeauna; însă avea două puncte slabe: unu – era grasă, extrem de Grasă, trebuia să-i dai toate penele jos, apoi toate rândurile de burtă ca să-i descoperi cavitățile și doi – era din ceramică, oricând se putea SPARGE (… cu oricine…și, mai ales, în Figuri… că doar era bogată)!
În al doilea rând era o puicuță frumușică, sexy, disponibilă și tânără, extrem de Tânără; oh, dulcea pasăre a tinereții, cu cât ne îndepărtăm mai mult de vârsta tinereții cu atât alergăm mai mult după ea!
Căci Tinerețea vine la pachet cu inocența, exuberanța, setea de cunoaștere și, mai ales, pofta de viață!…poftă care o și declasa pe puicuța noastră, avea poftă de viață prea mare, nu rata nimic, călcată la greu, avea șanț… era de esență moale (lemn); voia sărăcuța să capete destulă experiență ca să facă și ea ca doamna Găina ouă de aur de tip lingou și ouă perlate perfect sferice!
Nu știa că dacă o pornești Prea Devreme, cu Prea Mulți, s-ar putea să nu Prea mai faci ouă… de obicei niciodată…
Și în ultimul rând, dar nu cel din urmă, în banca de la geam stătea cuminte o găină normală, fără vârstă, cu pene maro, aproape fadă, dar simpatică, căci avea forme perfecte, aripi albe ca de înger, coada albă…încă nepătată și ciocul mic! Era de esență maleabilă, cauciuc natural, deci totul era la ea Elastic…mmm. Bineînțeles că a ales-o pe aia cu ciocul mic!
Dragele mele, în subliminal vă vorbesc despre Smerenie și pericolul Desfrânării!!! Lasați-o încolo de experiență; când iubești, experiența vine de la sine … într-un mod cu totul unic, ancestral, divin! Așteptarea face divinul… nu graba!
(Lista interpretărilor și metaforelor rămâne deschisă)
Remus CERNAT – actor, regizor, scenarist și cum sunt ortodox practicant, naționalist (în sensul că-mi iubesc nația, limba, tradițiile, țara, fără să intru în nici un partid de profil) e limpede că nu fac parte din nici o gașcă!
Deci, nu o să mă vedeți la televizor în nici un serial sau emisiune spălătoare de creier, generatoare de confuzie și zavistie, rămânând totuși în zona artelor (profesor de tango argentinian, de fitness, coregraf, cochetez cu pictura, sculptura și arta vizuală pop art.
De asemenea, sunt și colecționar de artă și expert în imobiliare, iar când am un finanțator mai pun în scenă câte o piesă de teatru, un filmuleț de scurt metraj, o docu-drama, lucruri mărunte… aparent, până aflăm că toate au Morala Ortodoxă! Şi atunci nu mai sunt mărunte!
De fapt, cred că asta e singura mea calitate notabilă. Consider că arta (de orice gen) fără Morală Creştină e total inutilă! În cel mai fericit caz!… căci, în general, e nocivă, dar pentru că e atât de vicleană şi subtilă trece ca fiind “elitistă”! E aşa ca satana care vrea să ne convingă că nu există!
Cum la fel de nocive au fost Renaşterea şi Iluminismul, aceste ferestre Overton pentru urgiile de azi! Să scoţi tu pe Dumnezeu, Făcătorul Cerului şi al Pământului, din centrul existenţei umane şi să bagi omul, această râmă târâtoare şi neputincioasă (care suntem cu toţii) e o prostie infinită! Dezvoltăm altădată!
Ca pictor-sculptor-artist vizual Pop Art sunt amator. Iau câteva elemente (4, 5 până la 30), pe unele le construiesc de la zero, pe altele puțin începute, dar pe absolut toate le prelucrez, le asamblez și le pun într-o relație până obțin metafora dorită. Sper să schimb un pic din șirul clipelor la fel, mai ales că am presărat pe ici-pe colo și niște versuri şi câte o povestioară.
… apropo, cei care căutați artă progresistă, new age, dadaistă, abstractă etc. o să vă plictisiți de Moarte! Nu mă pricep şi nu înţeleg arta nefigurativă. Fascicole infime de erotism?
Posibil, dar în cantitaţi neglijabile, căci vorba creștinului: „Frumoasă e lucrarea Ta, Doamne !” Am fost şi eu odată demult, în precambrian, dansator exotic. Glumesc, nu există precambrian şi nici o altă era geologică, lumea are 7500 şi ceva de ani de la Facere! Bulversaţi? Mă bucur, un motiv în plus să mă urmăriţi căci acum sunt omul LUI! Amin!
