Alegeri europarlamentare 2014: Controlul democratic al relațiilor externe ale UE

Parlamentul a acționat constant din 2009 în favoarea respectării valorilor fundamentale ale UE de pace, democrație și cele referitoare la drepturile omului în cadrul relațiilor sale externe.

 

Parlamentul s-a asigurat că deține controlul politic și bugetar asupra Serviciului european pentru acțiune externă (SEAS), înființat în 2011, și că liderul politicii externe a UE i-a prezentat rapoarte privind gestiunea acestui Serviciu.

 

Parlamentul a promovat clauze ecologice, sociale și legate de drepturile omului în numeroase acorduri comerciale fundamentale și a respins un acord controversat privind contrafacerea din motive legate de viața privată și de libertatea internetului. De asemenea, deputații s-au asigurat că industriile extractive vor fi obligate în viitor să facă publice toate plățile efectuate către guvernele țărilor terțe.

 

PE a sprijinit discuțiile privind aderarea la UE cu unele țări printre care Serbia și Albania și a promovat legături strânse cu vecinii UE la Est și Sud. Parlamentul a urmărit îndeaproape și evoluțiile din Orientul Mijlociu.

Deputații europeni au fost observatori în peste 35 de alegeri în lume din 2009. În 2011, PE a decernat premiul său anual Saharov pentru libertatea de gândire unui număr de cinci activiști ai Primăverii arabe, în 2012 premiul fiind decernat către doi activiști iranieni, iar în 2013 către Malala Yousafzai, militanta pakistaneză pentru dreptul fetelor la educație.

Răspândirea influenței UE în lume

Parlamentul a insistat asupra faptului că noul Serviciu european pentru acțiune externă (SEAE), înființat în 2011 în temeiul Tratatului de la Lisabona pentru a eficientiza și consolida acțiunile din ansamblul relațiilor externe ale UE, trebuie să facă obiectul unui control bugetar și politic complet al deputaților. De atunci, Parlamentul a subliniat constant necesitatea unui corp diplomatic european simplu, transparent și eficient, care este responsabil în mod democratic în fața cetățenilor.

În timpul discuțiilor privind crearea noului corp diplomatic al UE, deputații s-au asigurat că SEAE este un serviciu cu adevărat independent, cu cel puțin 60% din personal recrutat din instituțiile UE. Datorită PE, SEAE trebuie, de asemenea, să respecte echilibrul geografic în recrutare, pentru a preveni influența necorespunzătoare din partea statelor membre.

Deputații au cerut și un rol mai proactiv al UE în relații externe și au susținut întărirea politicii de apărare a UE.

Liderul politicii externe a UE prezintă regulat rapoarte Parlamentului atât în ședința plenară, cât și în comisiile competente, cu privire la felul în care prioritățile PE au influențat direcția actuală și cea planificată a politicilor externe ale UE. Noii șefi ai delegațiilor UE în lume au luat, de asemenea, în considerare opiniile deputaților, aceștia participând la audieri cu Comisia pentru afaceri externe înainte de a-și prelua sarcinile. Acest lucru permite crearea de legături directe între PE și brațul executiv al diplomației UE.

Promovarea drepturilor omului, a democrației și statului de drept

Premiul anual Saharov pentru libertatea de gândire a devenit cel mai vizibil simbol al PE în apărarea fermă a drepturilor omului și democrației. Acest premiu a fost decernat în 2011 unui număr de cinci activiști ai Primăverii arabe, subliniind importanța pe care PE o acordă de la început revoltelor istorice din zona Mediteranei de Sud. În 2012, premiul a fost câștigat de doi activiști iranieni, iar în 2013 de militanta pakistaneză pentru dreptul fetelor la educație, Malala Yousafzai.

Prin acțiunea sa clară și determinată în domeniul drepturilor omului, PE a câștigat o vizibilitate considerabilă în lume. Aceasta a contribuit la punerea în evidență și stoparea încălcărilor flagrante ale drepturilor omului în cazuri individuale și ale unor grupuri.

De-a lungul mandatului său, PE a depus eforturi pentru a promova valorile fundamentale ale UE prin intermediul celor 40 de delegații pe lângă parlamente din țări din afara UE și adunări parlamentare multilaterale. Din 2009, deputații au luat parte la mai mult de 35 de misiuni de observare a alegerilor în lume, inclusiv alegerile generale din Sudan în 2010, alegerea Adunării constituante din Tunisia din 2011și alegerile parlamentare din Georgia în 2012, contribuind la consolidarea aderării la procese politice democratice libere, echitabile și transparente.

PE a negociat cu statele membrecheltuielile cu politica externă pentru 2014-2020, asigurându-se că bugetul de peste 51 de miliarde de euro va fi utilizat mai eficient şi cu mai multe rezultate, asigurând mai mult control democratic, pentru proiecte şi programe pentru asistenţa de preaderare, pentru ţările învecinate şi partnere, precum şi pentru acţiuni de menţinere a păcii, democratizare şi în favoarea drepturilor omului.

Răspândirea valorilor UE prin acorduri privind comerțul liber și echitabil

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, în prezent este necesară unda verde a Parlamentului înaintea intrării în vigoare a acordurilor comerciale și de asociere ale UE cu țări sau regiuni din afara UE. Deputații au utilizat în două moduri această nouă competență.

În primul rând, pentru a contribui la creșterea economică și a locurilor de muncă în UE prin promovarea mai multor cereri din afara UE pentru serviciile și produsele UE. Acest lucru poate fi realizat prin liberalizarea comerțului cu cei mai mari jucători economici ai lumii.

Deputații au aprobat deschiderea negocierilor pentru un acord istoric pentru comerț și investiții cu Statele Unite (Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții – TTIP), discuțiile privind un acord de liber schimb cu Japonia și pentru negocierile privind investițiile cu China. În fiecare situație, deputații au cerut simplificarea regulilor pentru afacerile UE în sectoarele strategice în care UE este lider global, cum ar fi serviciile financiare, auto, produsele și serviciile tehnologice și inovatoare, bazate pe cunoaștere.

În al doilea rând, Parlamentul a utilizat noile sale competențe pentru a impune condiții de negociere care să susțină și să răspândească valorile UE. De exemplu, în discuțiile cu SUA și China, deputații au cerut exceptarea serviciilor culturale și audiovizuale, pentru a proteja diversitatea culturală și lingvistică a țărilor UE. Pentru discuțiile cu China, a insistat asupra faptului că utilizarea muncii fortațe în industria chineză nu va aduce beneficii viitorului acord cu UE.

În 2012, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul a utilizat pentru prima dată competența de a respinge acorduri comerciale atunci când a respins Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) din cauza preocupărilor legate de încălcarea vieții private și restricționarea libertății utilizatorilor obișnuiți de internet.

Parlamentul a impus, de asemenea, renegocierea acordurilor cu SUA privind accesul la datele bancare(adoptat în final în iulie 2010) și la datele pasagerilor companiilor aeriene (adoptat în 2012), ambele menite să depisteze finanțarea terorismului, pentru a asigura că acestea includ garanții adecvate în ceea ce privește viața privată și libertățile civile.

Prin intermediul unor clauze de apărare comercială, PE a încercat să garanteze un tratament echitabil pentru industria europeană într-o serie de acorduri de liber schimb, de exemplu ambițiosul acord de liber schimb cu Coreea de Sud, aprobat în 2011, care conține o clauză de protecție a intereselor producătorilor de autoturisme europeni.

În calitatea sa de co-legislator, PE a acționat din 2009 pentru a se asigura că acordurile comerciale ale UE prevăd o mai bună protecție a mediului și a drepturilor omului și drepturilor sociale decât au făcut-o în trecut. Sub presiunea Parlamentului, Columbia, Peru și țări din America Centrală s-au angajat să aplice foi de parcurs obligatorii privind standardele referitoare la mediu, condițiile de muncă și drepturile omului înainte ca PE să aprobe acordurile cu acestea, asigurându-se că sunt pe deplin conforme cu valorile și principiile juridice ale UE.

Un succes important al PE a fost să promoveze în negocierile dure cu statele membre reguli de transparență valabile în toată Uniunea care vor obliga firmele mari din domeniile petrolului, gazelor naturale, mineralelor și cherestelei să facă publice toate detaliile redevențelor plătite guvernelor naționale, pentru fiecare proiect, începând cu 2015. Datorită deputaților, a fost respinsă o clauză care ar fi exceptat companiile de la regulile privind raportarea, dacă statul-gazdă ar fi interzis prin lege publicarea acestor rapoarte.

Parlamentul a susținut, de asemenea, la nivel global, creșterea controlului democractic asupra acordurilor comerciale dintre țări, prin inițierea și organizarea în parteneriat a forumului parlamentar al Organizației Mondiale a Comerțului.

Promovarea extinderii UE și a unei vecinătăți prospere și stabile

Parlamentul a fost forța care a impulsionat reforma radicală a politicii de vecinătate a UE, în urma revoltelor Primăverii arabe. A insistat asupra necesității ca sprijinul politic și financiar să fie acordat în schimbul unor reforme interne și al progreselor către democrație și a cerut ca acordurile să fie suspendate în cazul încălcării drepturilor omului.

Parlamentul a acționat și pentru consolidarea normelor și valorilor UE în ceea ce privește politica de vecinătate răsăriteană a UE și a condamnat presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor est-europenecare doreau mai multă apropiere de UE, cerând Uniunii să le sprijine în mod mai concret. La inițiativa PE, a fost constituită în mai 2011 o nouă adunare parlamentară care reunește deputați europeni și membri ai parlamentelor naționale din țările Parteneriatului de Est – Euronest.

Parlamentul a pus în discuție chestiunea statului de drept și a independenței și a responsabilității sistemului judiciar în Rusia atunci când a cerut sancțiuni ale UE împotriva funcționarilor ruși implicați în cazul Sergei Magnitsky. A exercitat, de asemenea, presiune asupra Ucrainei pentru a pune capăt cazurilor de justiție selectivă, cum ar fi condamnarea fostului prim-ministru Iulia Timoșenko și a altor oameni politici, şi pentru a evita utilizarea forţei împotriva manifestanţilor pro-UE car contestau decizia guvernului de a nu semna un acord de asociere cu UE la summitul de la Vilnius din noiembrie 2013.

Pentru fiecare nouă aderare, UE trebuie să primească acordul Parlamentului, care s-a pronunțat întotdeauna în favoarea extinderii. Parlamentul a sprijinit activ discuțiile privind adeziunea Serbieiși statutul de ţară candidată alAlbanieiși a susținut accelerarea negocierilor cu Turcia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Pe de altă parte, a cerut sistematic ca drepturile omului și libertățile fundamentale, statul de drept, bunele relații de vecinătate și lupta împotriva corupției să fie priorități pentru toate țările candidate.

Sursa: elections2014.eu

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.